Se întâmplă în România: dacă reclami un candidat în alegeri pentru cheltuieli ilegale fără să ai suficiente dovezi, rişti să intri în închisoare de la 1 la 3 ani. Dacă, însă, un partid încalcă repetat legea finanţării campaniilor electorale poate primi, cel mult, o amendă între 5.000 şi 25.000 de lei.
În seria "Tu ştii ce mai fac banii tăi?", Gândul, Ziarul Financiar şi Mediafax fac astăzi o analiză a legii care stabileşte cât şi de unde poate primi un candidat ca sprijin financiar, ce obligaţii de transparenţă are şi cum se controlează intrările şi ieşirile de bani într-o campanie.
Votată în 2006, chiar înainte de intrarea României în UE, legea finanţării partidelor obligă politicienii la transparenţă mininală, dar permite, în continuare, păstrarea unor informaţii la secret: contractele de campanie, sursa împrumuturilor raportate, oficial, ca datorii, relaţiile cu fundaţiile care susţin ca terţi diverse cheltuieli, chiar numărul de materiale de propagandă tipărite, anunţat doar la AEP, nu şi public.
În România se pot face încă donaţii confidenţiale dacă valoarea lor nu depăşeşte 8500 de lei, iar lista sponsorilor mari se publică abia în luna martie a anului care survine alegerilor. Ca unică autoritate de control, AEP se rezumă la a verifica doar lista cheltuielilor şi a donaţiilor făcute după începerea oficială a campaniei electorale, în acest an după 3 octombrie, în timp ce banii rulaţi înainte de partid cu acelaşi scop pot fi, eventual, controlaţi prin sondaj.
