Suspendarea temporară a regulilor fiscale în UE nu înseamnă că un stat membru se poate împrumuta oricât vrea, ci ar trebui să ia în considerare toate resursele financiare posibile pentru a acoperi nevoile de finanţare, este de părere Daniel Dăianu, preşedintele Consiliului Fiscal.
În cazul României, nevoia de finanţare (finanţare deficit şi refinanţare datorie) în 2020 se ridică la circa 120 miliarde lei (potrivit scenariului oficial al Guvernului) putând ajunge la peste 144 miliarde lei într-un scenariu foarte sever, cum este cel propus de Consiliul Fiscal.
„Suma reprezintă echivalentul a între 25 şi 30 miliarde euro. Este mult având în vedere starea şi atitudinea pieţelor financiare“, spune Dăianu.
În opinia lui, deşi dobânzile reale sunt mult diminuate la nivel global, pieţele internaţionale discriminează între ţări, în funcţie de bonitatea financiară.
În aceste condiţii, România trebuie să ia în considerare şi alte resurse financiare, cum sunt liniile speciale din bugetul UE destinate luptei contra Covid19 şi sprijinire a economiilor, banii din bugetul UE în condiţii de flexibilitate între diverse programe, cota de la FMI şi facilitatea de finanţare rapidă.
De asemenea, autorităţile pot discuta cu băncile pentru a ridica limita de expunere pe România, iar fondurile de investiţii din Pilonul II să facă plasamente numai în obligaţiuni suverane.
„Finanţarea economiei este marea provocare a anului 2020 şi reclamă responsabilitate. Dacă nu o vom dovedi, vom ajunge la un program de corecţie dureros nu peste mult timp – cum a fost cel din 2009-2011.“
Potrivit preşedintelui Consiliului Fiscal, România a pornit cu un handicap mare în lupta contra Covid19, cu un deficit structural al bugetului de peste 3% din PIB, cu deficit operaţional de peste 4%, cu venituri bugetare şi fiscale foarte joase, cu deficite externe considerabile. Deficitul primar (înainte de serviciul datoriei) este şi el printre cele mai ridicate în UE.
„Pentru aceste raţiuni cheltuieli permanente suplimentare (precum creştere cu 40% a punctului de pensie) sunt un nonsens economic. România se împrumută mai scump pe pieţe decât Ungaria, Polonia, Cehia, cu care ne comparăm adesea. Deficitul bugetar în acest an poate trece uşor de 8% din PIB din cauza şocului pandemiei. Am avea un deficit mare şi în 2021 dacă am persista cu măsuri ce adâncesc deficitul structural, care fac nesustenabilă datoria publică.“
