Banca centrală nu poate compensa prociclicitatea politicii bugetare decât într-o măsură limitată. Altfel, ar putea accentua dezechilibre externe sau însăşi stabilitatea financiară, consideră Daniel Dăianu, preşedintele Consiliului Fiscal şi fost membru al boardului BNR.
El atrage atenţia că deficitele bugetare şi de cont curent în creştere pun presiune pe piaţa valutară şi afectează stabilitatea monedei naţionale.
În acest context, consolidarea bugetară este urgentă şi trebuie să înceapă în 2020 prin aducerea deficitului bugetar cât mai aproape de 3% din PIB.
„Bugetul din 2020 este de cumpănă întrucât construcţia sa pune jaloane pentru bugetele din 2021 şi 2022. Fără măsuri credibile de ajustare, deficitul bugetar în 2020 s-ar duce spre 5% din PIB, iar în 2021 ar trece de 6%. Aceste cifre invită la tot felul de scenarii rele pentru economia noastră. De aceea este necesară, între altele, regândirea paşilor calendarului de creştere de venituri personale, inclusiv pensii, din bugetul public“, explică Daniel Dăianu.
Totodată, şeful Consiliului Fiscal consideră că majorarea veniturilor fiscale este absolut necesară, dar este imprudent ca acest deziderat să stea la baza construcţiei bugetului public.
„Execuţia şi consolidarea bugetară efectivă pot profita însă de venituri fiscale superioare. Noi reduceri de taxe şi impozite având în vedere încordarea teribilă a bugetului public şi urgenţa consolidării bugetare sunt iraţionale.“
În ceea ce priveşte măsurile macroprudenţiale (MPP), Daniel Dăianu consideră că acestea sunt necesare pentru a orienta dinamica creditului, în pofida faptului că această afirmaţie poate părea curioasă având în vedere ponderea creditului privat intern de circa 27% din PIB, de la peste 37% în 2008 şi dinamica economică din ultimii ani.
„Să nu omitem însă că evoluţia creşterii economice a avut ca motor principal politica veniturilor. Avem şi o externalizare a finanţării în condiţiile în care economia autohtonă are o structură duală ñ grupuri mari ce se finanţează mult din străinătate şi IMM-uri care au acces dificil la finanţare şi recurg masiv la credit comercial“.
Concluziile şefului Consiliului Fiscal arată că factorii de decizie dintr-o economie emergentă ca cea a României trebuie să fie prudenţi în politica macroeconomică, să nu tolereze deficite mari, să aibă grijă permanentă pentru o finanţare neproblematică a balanţei de plăţi şi câştiguri de productivitate (competitivitate) şi să beneficieze de rezerve (buffere).
