În Ungaria, deşi a indicat posibilitatea unei noi reduceri a dobânzilor în iunie, Barnabas Virag, vicepreşedintele băncii centrale a ţării (MNB) a îndemnat la prudenţă în legătură cu optimismul excesiv privitor la noi reduceri de dobânzi în a doua parte a anului, scrie Hungary Today.
Ultima reducere de 50 de puncte bază până la 7,25% se încadrează în eforturile continue ale băncii de stimulare a activităţii economice pe fondul unor provocări persistente.
În pofida eforturilor concertate de la nivel mondial pentru menţinerea inflaţiei la un nivel scăzut, Virag a admis posibilitatea apariţiei unor presiuni inflaţioniste temporare în lunile următoare, determinate în special de inflaţia crescută din domeniul serviciilor.
Aceasta, dublată de tensiunile geopolitice şi politicile monetare divergente ale marilor bănci centrale, adaugă straturi de complexitate peisajului economic al Ungariei. În acest context, Virag a subliniat angajamentul ferm al MNB pentru stabilitate financiară.
În concluzie, acesta a făcut apel pentru o abordare echilibrată în ceea ce priveşte politica monetară, caracterizată de prudenţă şi răbdare.
În Cehia, Tomas Holub, membru al consiliului monetar al băncii centrale, a făcut aluzie la o viitoare încetinire a ritmului reducerilor de dobânzi, potrivit finimize.com.
Banca centrală cehă şi-a redus dobânda de referinţă cu 175 de puncte bază din decembrie, până la 5,25%. Comentariile lui Holub sugerează o încetinire a ritmului reducerilor, în funcţie de inflaţia din mai şi cursul de schim. Inflaţia pe aprilie a urcat la 2,9%. Între timp, o creştere rapidă a salariilor ar putea justifica slăbirea ritmului reducerilor de dobânzi.
Pieţele rămân prudente cu privire la noi reduceri pe fondul nesiguranţei privitoare la politicile din SUA şi zona euro.
În Polonia, banca centrală îşi va menţine dobânda de referinţă neschimbată în acest an din cauza riscurilor persistente privind inflaţia şi va lua în considerare o reducere graduală a acesteia de-abia din 2025, a anunţat Iwona Duda, membră a consiliului pe politică monetară al băncii centrale, notează Warsaw Voice.
Dacă banca va începe să analizeze reduceri de dobânzi în 2025, acestea vor fi extrem de graduale, iar acum este prematur de determinat amploarea acestora, a adăugat Duda.
Aceasta a precizat că principalele riscuri la adresa inflaţiei în 2024 sunt legate de dinamica salariilor şi nesiguranţa privind preţurile energiei.
Strategii băncii nu vor începe să discute despre reduceri până către finalul anului. Dobânda de 5,75% a băncii este „adecvată deocamdată“, a subliniat Duda.
Inflaţia, care a încetinit la 2% în februarie, ar putea urca la aproximativ 5,5% până la finalul anului, când efectele reintroducerii TVA la alimente luna trecută şi eliminarea parţială a scuturilor anti-inflaţie la electricitate în iulie se vor resimţi la nivelul preţurilor de consum.
