Cine se califica saptamana trecuta pentru un credit de consum de 5.000 de euro a aflat luni, in prima zi de aplicare a noii norme BNR, ca nu poate primi decat aproximativ 3.000 de euro.
Este efectul dur al obligativitatii ca bancile sa includa in angajamentul lunar de plata al clientului toate costurile legate de un credit, iar totalul sa nu depaseasca plafoanele de 30/35% din veniturile nete ale solicitantului.
Il simt pe pielea lor cei care au depus dosare de credit cu putin timp inainte de intrarea in vigoare a normei si nu au avut sansa ca bancile sa le proceseze in timp util cererile. Intr-un astfel de caz, raspunsul bancii venit in prima zi de aplicare a normei a fost: conform noilor norme BNR, puteti accesa un credit de 10.600 lei; anterior, clientul respectiv se incadra sa primeasca 17.000 de lei.
Reducerea noii valori maxime a unui credit poate fi mai mica sau mai mare, in functie de cat de mari erau comisioanele si cat de mica era dobanda.
"Schimbarile intervenite pot aduce o usoara diminuare a sumei pe care o va obtine un client, insa estimarile noastre sunt ca nu toate tipurile de credit sunt influentate, iar aceste sume nu sunt semnificative, tinand cont de faptul ca politica noastra a fost si va fi de transparenta in ceea ce priveste costul creditelor", spune Madalina Teodorescu, director Aria Credite Persoane Fizice la Raiffeisen.
Ce fac bancile pentru a mai indulci situatia? Volksbank va mari perioada de creditare pentru imprumuturile pe baza de ipoteca - creditul imobiliar si cel de consum, pentru a creste accesibilitatea creditelor in conditiile noilor norme. Pe de alta parte, sustine ca nu lanseaza dobanzi promotionale fixe pentru perioade de timp foarte scurte care sa se transforme ulterior in dobanzi variabile al caror nivel nu poate fi cunoscut de client la semnarea contractului de credit, desi aceasta ar fi o alta solutie.
In cazul Bancpost, presedintele Mihai Bogza spune, de asemenea, ca o solutie va fi prelungirea suplimentara a scadentelor pe care poate fi contractat un credit. Evident, la un moment dat, clientul poate hotari rambursarea anticipata a sumei ramase de achitat sau "reincarcarea" creditului initial, astfel incat sa nu ajunga sa plateasca zeci de ani rate la un credit de consum.
"Bancile raspund la restrictionarea creditului prin capitalizarea suplimentara, externalizarea creditelor catre alte banci din cadrul grupului sau prin prelungirea artificiala a scadentelor", spune Bogza. O alta solutie - dobanzi mici in primul an, pentru ca norma sa fie respectata la contractarea creditului, dupa care perioada de creditare este prelungita la dobanzi normale.
BNR se afla intr-o situatie care ar putea fi considerata contradictorie: pe de-o parte, tocmai a inasprit norma privind "limitarea riscului de credit la creditele destinate persoanelor fizice", pe de alta, in vara, prin raportul asupra stabilitatii financiare, constata ca "sectorul populatiei nu prezinta riscuri majore pentru sectorul bancar, desi expunerea fata de acestea tinde sa creasca".
Un oficial al BNR a exprimat preocuparea bancii centrale legata de riscul ca "oamenii sa ajunga sa manance iaurt cu paine" din cauza supraindatorarii, insa tot BNR arata in raportul din vara ca "gradul redus de inzestrare cu bunuri de folosinta indelungata este un factor important" de crestere a creditului. De asemenea, BNR scrie negru pe alb ca ponderea datoriilor persoanelor fizice in venitul net anual reprezinta doar un sfert din indicatorul european similar; ca ponderea restantelor in volumul total al creditului a scazut in perioada 2003-2005, ajungand la 0,44%, mult sub media de 3% din UE; ca bancile au imbunatatit sistemele de gestiune a riscurilor.
Cu alte cuvinte, desi bancile n-au ajuns sa ridice din case prea multe frigidere si televizoare, BNR s-ar teme ca romanii s-ar putea autoinfometa, din cauza unei presupuse inconstiente in momentul contractarii unor credite peste puterile reale de rambursare.
E drept ca printre indatoririle BNR se numara si aceea de a fi atenta la "drobul de sare", insa credibilitatea mesajelor transmise este subreda.
In ce ar consta in acest caz "drobul de sare"? De pilda, in faptul ca ponderea creditului pentru persoanele fizice in venitul net anual, respectiv in salariile nete anuale, indica o crestere substantiala a indatorarii populatiei, mai accentuata incepand cu a doua jumatate a anului 2005. De asemenea, ritmul cresterii indatorarii tinde sa il depaseasca pe cel al veniturilor, ceea ce la un moment dat poate afecta capacitatea de rambursare a datoriei, mai ales in cazul unei inversari - chiar temporare - a tendintei de crestere a veniturilor sau a celor de scadere a dobanzilor - care s-a si produs in cazul creditelor in valuta. Peste 60% din veniturile banesti ale populatiei sunt reprezentate de salarii, insa acestea isi mentin un potential semnificativ de crestere avand in vedere inclusiv presiunile pe care le resimte deja piata fortei de munca, firmele fiind nevoite sa majoreze salariile pentru a avea angajati bine calificati.
Cat priveste presupusele riscuri legate de cresterea creditelor acordate prin institutii nebancare, tot BNR a stabilit deja ca "probabilitatea ca posibile socuri dinspre sectorul societatilor de credit de consum sa genereze un potential risc sistemic este foarte redusa". Mai mult, BNR recunoaste ca o parte importanta din finantare se face cu bani adusi din afara sau cu garantii din strainatate, ceea ce transfera riscul aferent respectivelor credite in afara sistemului bancar.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
