• Leu / EUR4.9126
  • Leu / GBP5.6911
  • Leu / USD4.6804
Bănci și Asigurări

Economia globală a intrat într-o fază de „încetinire sincronizată“, iar analiştii spun că a venit vremea unor noi forme de stimulare. Băncile centrale, prinse cu dobânzile foarte jos, au o forţă de reacţie limitată

Economia globală a intrat într-o fază de „încetinire sincronizată“, iar analiştii spun că a venit vremea unor noi forme de stimulare. Băncile centrale, prinse cu dobânzile foarte jos, au o forţă de reacţie limitată

Creşterea comerţului mondial a încetinit de la 4,6% în 2017 la 3% anul trecut. Încetinirea va continua.

Autor: Bogdan Cojocaru

08.04.2019, 00:07 554

În urmă cu zece ani, summitul istoric G20 de la Londra marca în plină criză economică şi financiară un punct culminant al cooperării internaţionale. A urmat lungul drum al revenirii şi al politicilor de stimulare neconvenţionale. Acum, comerţul mondial a reînceput să scadă, economia mondială este într-o fază de „încetinire sincronizată“, SUA sunt în război comercial cu restul lumii, iar lumea emergentă se împovărează cu datorii.

Cei zece ani care au trecut de la summitul G20 de la Londra parcă nici n-ar fi fost, scrie The Guardian. Defectele din economia mondială au fost acoperite, nu reparate. Multe naţiuni încă folosesc politici monetare de urgenţă, ceea ce arată cât de distrugătoare a fost cea mai recentă criză. Apoi, Marea Britanie, care a găzduit summitul, se desparte de UE, creând premisele unor noi şocuri economice.

În medie, după anii ’70 recesiunile s-au succedat la fiecare zece ani.  Economistul laureat al Premiului Nobel Paul Krugman prezice că America va fi lovită de o recesiune până la finalul mandatului preşedintelui Donald Trump, care va căuta probabil să fie reales la sfârşitul anului viitor. Motorul economiei germane, industria, s-a gripat din cauza perturbărilor de producţie din industria auto şi a slăbirii cererii pentru exporturi. Săptămâna aceasta Fondul Monetar Internaţional şi Banca Mondială îşi vor publica analizele economice periodice, re­comandările şi estimările de creştere. Urmează noi înrăutăţiri de prognoze. BM are un nou preşedinte, pe David Malpass, numit de Trump. Directorul general al FMI Christine Lagarde, a spus deja că instituţia financiară internaţională îşi va reduce prognozele.

O veste bună pentru FMI şi pentru întreaga lume ar fi faptul că SUA şi China par aproape de finalul războiului lor economic ce frânează întreaga economie mondială. Însă Washingtonul şi Beijingul au mai fost până acum aproape de a ajunge la un numitor comun, iar Trump este imprevizibil. FMI, instituţie cu sediul la Washington, crede clar că există un scenariu în care remediile pentru ultima criză contribuie la următoarea deoarece s-a arătat îngrijorat de posibilitatea ca inflaţia accelerată a preţurilor locuinţelor din SUA şi China să declanşeze recesiuni. Ani de dobânzi ultrareduse şi de creditare agresivă aduc un număr tot mai mare de locuinţe în umbra pericolului scăderii de preţuri. Este de remarcat faptul că FMI nu a reuşit să identifice pericolele create de ipotecile sub-prime în anii de dinaintea crizei financiare din 2008. Acum, un deceniu de bani ieftini a dus la acumularea de datorii, mai ales în lumea emergentă - Turcia este un exemplu -, dar şi în cea dezvoltată - datoria Italiei va creşte de la 131% din PIB în 2017 la 133% din PIB anul acesta, potrivit La Repubblica.

Economia globală a intrat într-o fază de „încetinire sincronizată“ din care s-ar putea să-i fie greu să iasă  anul acesta, potrivit unui indicator realizat de think-tank-ul Brookings Institution şi de Financial Times, care menţionează că indicatorii de încredere şi economici pentru lumea avansată şi pentru economiile emergente se deteriorează din toamna trecută. Aceasta înseamnă că economiile au nevoie de noi forme de stimulare. În toamna anului 2017 se vorbea de o „creştere globală sincronizată“. Profesorul Eswar Prasad de la Brookings Institution spune că încetinirea economică nu pare se fie atât de puternică încât să se transforme într-o recesiune globală, însă toate părţile ecomomiei mondiale îşi pierd din forţă. „Această încetinire este de aşa natură încât se va simţi negativ în următorii câţiva ani, mai ales dacă sunt avute în vedere limitele actuale ale politicilor macroeconomice care pot stimula creşterea“, a explicat Prasad. Indicele FT- Brookings al Revernirii economice globale compară indicatori ai activităţii reale şi încrederii investi­torilor şi pieţelor financiare cu mediile lor istorice pentru economia globală şi ţările individuale. Indicele s-a retras semnificativ la finalul anului trecut, iar acum este la cel mai scăzut nivel din 2016, atât pentru economiile avansate, cât şi pentru cele emergente. 2016 este anul celei mai slabe evoluţii eco­nomice de după criza financiară mondială.

„Nivelurile ridicate ale datoriilor publice vor limita probabil capacitatea economiilor mari avansate să contra­balanseze încetinirea cu stimulente fiscale“, a spus profesorul. „Politicile monetare convenţionale rămân limitate în multe economii avansate în care dobânzile de politică monetară sunt aprope de zero sau sub zero, în timp ce noi măsuri neconvenţionale de politică monetară prezintă riscuri semnificative şi pot produce efecte nesigure.“

Organizaţia Mondială a Comerţului a avertizat că comerţul mondial are de înfruntat „curenţi potrivnici puternici“ în următorii doi ani în condiţiile în care tesiunile comerciale, încetinirea marilor economii şi volatilitatea financiară au tras deja înapoi semnificativ activitatea comercială anul trecut. Economiştii OMC au calculat că anul trecut comerţul mondial a crescut cu 3%. În septembrie ei estimau un avans de aproape 4%. În 2017, creşterea a fost de 4,6%. Încetinirea de anul acesta va duce avansul al 2,6%.

Reuniţi săptămâna trecută la Bucureşti, miniştrii de finanţe din zona euro au spus că întunecarea perspectivelor din Germania şi Italia reprezintă un pericol pentru întreaga economie europeană. În aceste condiţii, Franţa, unde de asemenea creşterea economică încetineşte din cauza protestelor perturbatoare ale „vestelor galbene“, insistă pe crearea unui buget comun. „Ne îngrijorează situaţia din Germania şi recesiunea din Italia“, a spus ministrul de finanţe francez Bruno Le Maire. „Cred că actuala situaţie economică dovedeşte clar că este nevoie acum de decizii.“

 
 
 
AFACERI DE LA ZERO
Principalele valute BNR - ieri, 13:15
EUR
USD
GBP
CHF
Azi: 4.9126
Diferență: -0,1646
Ieri: 4.9207
Azi: 4.6804
Diferență: 0,1669
Ieri: 4.6726
Azi: 5.6911
Diferență: -0,467
Ieri: 5.7178
Azi: 4.9667
Diferență: -0,4729
Ieri: 4.9903