Şeful misiunii FMI, Erik de Vrijer (foto stânga), şi-a exprimat îngrijorarea cu privire la impactul pe care situaţia politică actuală din România îl are asupra economiei, precum şi asupra costurilor de finanţare şi a recomandat Guvernului să se concentreze pe obiectivele macroeconomice şi să promoveze politica bugetară şi reformele. Misiunea FMI l-a vizitat ieri la
Cotroceni pe preşedintele interimar Crin Antonescu (foto dreapta), însă premierul nu s-a întâlnit până acum cu delegaţia. "Actualele turbulenţe îngreunează economia, fapt care se reflectă în încrederea investitorilor şi în cursul de schimb care s-a depreciat, dar şi în costurile de finanţare a economiei şi, eventual, şi a creşterii. Este foarte important ca guvernanţii să se concentreze pe obiectivele macroeconomice, să promoveze politica bugetară şi reformele care să determine o creştere economică mai rapidă", a declarat De Vrijer, citat de Mediafax.
El a avertizat că "este foarte important nu doar să vorbim despre aceste măsuri, dar să şi acţionăm". Şi BNR a atenţionat că potenţialele implicaţii adverse ale prelungirii tensiunilor politice interne, alături de incertitudinile legate de zona euro, ar putea avea consecinţe şi asupra costurilor finanţării deficitului fiscal şi refinanţării datoriei publice, care ar putea să determine riscuri la adresa ţintei de deficit fiscal, prin majorarea cheltuielilor bugetare specifice.
Majoritatea analiştilor sunt sceptici că România va reuşi în acest an să atingă ţinta de deficit bugetar, setată la 2,2% din PIB, şi apreciază că este extrem de dificil de acceptat o majorare a ţintei din partea FMI şi UE. "După estimările mele, ţinta de deficit bugetar de 2,2% din PIB asumată de Guvern este mult prea ambiţioasă şi este dificil de atins, chiar şi pe seama reducerii drastice a cheltuielilor de capital. Un prim motiv este faptul că execuţia bugetară este bazată pe o creştere economică de 1,5% an/an, iar noi estimăm că avansul PIB ar putea fi de 0,7% an/an în 2012 şi luăm în considerare o creştere economică de maximum 1% anul acesta, având în vedere încetinirea exporturilor, tensiunile politice interne şi vremea nefavorabilă agriculturii", a comentat Melania Hăncilă, economistul-şef al Volksbank.
La rândul lui, Eugen Sinca, analist al BCR, consideră că atingerea ţintei de deficit bugetar din acest an este o misiune ambiţioasă, în condiţiile în care cheltuielile suplimentare legate de majorarea salariilor din sectorul public şi de plata contribuţiilor de sănătate pentru anumite categorii de pensionari vor apăsa asupra cheltuielilor publice din a doua jumătate a anului. "Credem că este extrem de dificil de acceptat o majorare a deficitului bugetar din partea FMI şi UE, dar dacă acest lucru se va întâmpla, cheltuielile suplimentare ar trebui îndreptate spre investiţii în infrastructura rutieră şi în agricultură. Totodată, autorităţile ar trebui să intensifice lupta împotriva evaziunii fiscale şi să reducă cheltuielile publice ineficiente", spune Sinca. Cătălina Molnar, senior economist al RBS Bank, consideră că majorarea cu 8% a salariilor bugetarilor în absenţa unor reduceri de personal ar putea să ducă la presiuni suplimentare în zona cheltuielilor de personal în a doua parte a anului.
"Cu toate acestea, evoluţia foarte bună a veniturilor, precum şi vechile obiceiuri de a reduce cheltuielile de capital pentru a suplimenta cheltuielile curente (ce pot fi reinstituite oricând - nefiind însă o soluţie constructivă pe termen lung), ne pot oferi o probabilitate ridicată ca deficitul să se încadreze în ţinta finală. Cu toate că noi avem o estimare a deficitului de circa 2,5% din PIB (cash), superioară ţintei, important este că România se va încadra în plafonul maxim de 3% din PIB în termeni ESA95 astfel încât să se clădească premisele ieşirii din procedura de deficit excesiv", a explicat Molnar.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
