Reprezentantii Fondului National de Garantare a Creditelor pentru Intreprinderile Mici si Mijlocii (FNGCIMM) solicita Bancii Nationale a Romaniei sa reduca de la 100% la 50% nivelul provizioanelor constituite de banci pentru creditele care au garantii acordate de fond.
"Pentru ca bancile comerciale sa accepte intr-o masura mult mai mare garantia acordata de fond, acestora trebuie sa li se permita, prin utilizarea garantiilor noastre, sa provizioneze doar 50%, asa cum se procedeaza pentru garantiile reale, materiale", a declarat ieri Aurel Saramet, presedintele fondului.
El a adaugat ca bancile comerciale nu sunt incurajate sa utilizeze garantiile oferite de fond si ca numarul firmelor care ar beneficia de aceste servicii financiare ar fi mult mai mare, in cazul in care vor fi modificate prevederile normelor BNR.
Normele BNR prevad ca imprumuturile cu garantii materiale sunt provizionate cu 50%, in timp ce pentru celelate credite garantiile nu diminueaza nivelul provizionului.
Aplicarea unui provizion de 50% pentru garantiile acordate de FNGCIMM ar reduce la jumatate costurile bancilor comerciale pentru acest gen de operatiuni.
O decizie privind reducerea cotei de provizionare poate fi adoptata de catre Consiliul de Administratie al BNR, a afirmat Saramet.
Fondul acorda garantii bancilor si altor institutii finantatoare pentru credite de care pot sa beneficieaze firmele mici si mijlocii, agentii economici, persoanele fizice sau juridice care nu detin garantii suficiente pentru atragerea finantarii.
FNGCIMM a acordat, in perioada august-decembrie 2002, unui numar de 22 de clienti, garantii pentru credite in valoare totala de 43 mld. lei. Dintre acestea, 60% au fost imprumuturi pe termen lung. Totodata, in aceeasi perioada, a obtinut din valorificarea pe piata financiara a disponibilitatilor banesti, un profit de 17 mld. lei. In primele trei luni ale anului, numarul clientilor fondului a fost de 17, in timp ce volumul garantiilor acordate a atins nivelul de 47 mld. lei.
"Nu sunt satisfacut nici de valoarea garantiilor, nici de numarul de beneficari si nici de calitatea proiectelor", a recunoscut Saramet.
Pentru 2003, fondul isi propune sa mentina ritmul de majorare a valorii capitalului propriu inregistrat de la infiintare (august 2002) pana in prezent.
Astfel, daca in august fondul avea un capital de 50 mld. lei, iar la sfarsitul lui 2002 ajunsese la un nivel de aproape 200 mld. lei, reprezentantii fondului apreciaza ca valoarea capitalului ar putea atinge, pana in decembrie 2003, valoarea de 400 mld. lei.
De asemenea, conducerea fondului intentioneaza sa extinda reteaua de sucursale, pana la sfarsitul anului aceasta ajungand sa cuprinda inca 10 unitati, numarul actual al unitatilor din teritoriu fiind de sase.
Aurel Saramet a apreciat ca modificarea structurii actionariatului actual al fondului este oportuna si a adaugat ca spera sa apara si actionari privati. Ministerul pentru Intreprinderile Mici si Mijlocii detine integral actiunile fondului. Saramet a spus ca intre reprezentantii Fondului si cei ai ministerului exista "un anumit dialog birocratic", insa nu se poate spune ca exista un conflict.
In ceea ce priveste relatia cu bancile, reprezentantii FNGCIMM spun ca este "excelenta" cu conducerile acestora insa, "exista o disfunctie a informatiei intre conducerea bancilor si sucursalele lor", a spus Saramet. Fondul a incheiat, pana in prezent, conventii de garantare cu BCR, Banca Carpatica, Banca Romaneasca, Eximbank, Alpha Bank, Romanian International Bank, BRD, CEC, Raiffeisen Bank Romania, Banc Post si Romexterra.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
