Guvernatorul BNR surprinde piaţa anunţând creşterea dobânzilor mai repede decât se anticipa

Guvernatorul BNR Mugur Isărescu a luat prin sur­prin­dere piaţa indicând po­sibilitatea înăspririi po­li­ticii monetare mai de­vreme decât se avea în vedere anterior, în contextul revenirii inflaţiei după prima scădere generalizată a preţurilor din perioada postcomunistă.

În aceste condiţii expansiunea cre­di­tu­lui în lei se va tempera. Creditarea to­tală înregistra la finele lunii ianuarie o creştere de 2,8%, la 216 mld. lei. Creş­terea cre­ditării totale poate fi pusă exclu­siv pe sea­ma accelerării împrumuturilor în lei, care au avansat cu 20% la 110 mld. lei.

Perspectiva creşterii inflaţiei deter­mină BNR să crească rata dobânzii pentru facilitatea de depozit utilizată în prezent pentru sterilizarea excesului de lichiditate din piaţa monetară.

Practic, însăprirea politicii monetare va demara cu îngustarea coridorului si­me­tric format din ratele dobânzilor la faci­lităţile permanente în jurul ratei de do­bân­dă de referinţă şi va continua cu ma­jo­rarea dobânzii-cheie. Coridorul for­mat de facilitatea de credit şi de depozit din jurul dobânzii-cheie - adică dobânzile la care băncile se împrumută de la BNR şi res­pectiv plasează bani la banca centrală pe termen de o zi - aeste acum de +/-1,5%, dar rămâne la un nivel ridicat comparativ cu alte ţări. Dobânda-cheie staţionează de 12 luni la minimul record de 1,75%.

Primul răspuns al băncii centrale la re­ve­nirea pe creştere a preţurilor va fi să în­gus­teze coridorul de dobândă, utilizat pen­tru managementul lichidităţii, mă­sură care ar putea fi luată în acest an, spune acum guvernatorul. „Vom reac­ţio­na mai ra­pid, dar nu cu rata dobânzii de politică mo­netară. După mutarea cori­dorului, ar pu­tea urma şi rata de poli­tică“, a afirmat Isăres­cu, într-un interviu acordat Bloomberg.

Prin acest mesaj BNR se arată pre­ocu­pată de eficienţa politicii mone­tare, într-un context caracterizat prin exces de lichi­di­tate fără precedent la lei. Practic, BNR sem­nalează că nu doreşte să pună în peri­col obiectivele de politică mo­netară (men­ţinerea stabilităţii pre­ţurilor şi men­ţinerea stabilităţii financiare), într-un con­text dificil pentru po­litica monetară, dat fiind excesul de lichiditate la lei, dar şi politica monetară relaxată din zona euro, care determină intrări de capitaluri în România, în cău­ta­rea unor randamente mai bune, spu­ne Andrei Rădulescu, se­nior eco­no­mist la Banca Transilvania.