Creditarea nu-si va reveni prea curand, chiar si cu o reducere agresiva a dobanzii BNR, pentru ca pe langa relaxarea politicii monetare mai este nevoie si de refacerea increderii atat intre banci, cat si intre banci si clientii lor, estimeaza Radu Craciun, director de investitii al Eureko Fond de Pensii.
"Intrebarea este cum se va propaga in sistem relaxarea politicii monetare, care nu este un scop in sine. Conditia de baza este ca toate bancile sa aiba acces neingradit la finantare de pe piata interbancara, dar inca nu este cazul. Lipsa de incredere intre banci persista sub forma limitelor de expunere foarte restrictive impuse de bancile-mama, ceea ce impiedica functionarea propice a pietei pentru reechilibrarea lichiditatii."
Craciun, care are o indelungata experienta de analist macroeconomic, anticipeaza ca pana la sfarsitul anului dobanzile la depozitele in lei vor scadea la o singura cifra, insa nu crede ca acelasi lucru se va intampla si cu dobanzile la creditele in moneda nationala.
"Normalitatea ar fi sa vedem la un moment dat dobanzile la creditele in lei mai mici decat cele la euro si asa ceva nu este exclus intr-un interval de douasprezece luni, avand in vedere ca expunerile in euro ale bancilor pe Romania sunt deja limitate."
El spune ca nu este de mirare reticenta bancilor de a relua creditarea cand vad cum creste numarul de falimente si se inmultesc somerii, fiind greu de selectat un client sigur.
De ce vrea Isarescu dobanzi mai mici la depozite
Insistenta cu care guvernatorul BNR, Mugur Isarescu, vorbeste despre depozitele prea mari pe care bancile inca le platesc la depozite ar putea fi justificata de preocuparea ca dobanzile respective sa functioneze ca un factor suplimentar de descurajare a consumului, considera Craciun.
"In mod repetat, guvernatorul a pus accent pe dobanzile mari la depozite decat pe cele la credite, fara a spune clar care este problema. Cred ca se gandeste la faptul ca prin dobanzile la depozite lumea are un stimul mai mare pentru a economisi decat pentru consum si, dupa cum stim, cheia iesirii din criza rezida si in repornirea consumului. Atat timp cat bancile ofera dobanzi reale si de 6%, apare tentatia de a amana consumul pentru fructificarea dobanzilor respective."
El crede ca BNR se teme de efectul de bulgare de zapada: consumul scade, productia scade, creste somajul si astfel consumul scade si mai mult.
Alfabetul recesiunii romanesti: mai degraba W sau U, nu V
"Dilema mea este daca vom avea o recesiune in forma literei W sau in U, nu cred ca va fi in V. Intrebarea este daca dupa epuizarea episodului de optimism din luna mai, cand a revenit apetitul pentru risc, si dupa ce investitorii isi vor fi dat seama ca entuziasmul a fost prematur, acestia vor reactiona fie intr-un mod rezervat de tipul 'OK, ne-am grabit, dar sa asteptam sa vedem cum merg lucrurile in continuare' sau vor avea o abordare de genul 'Uh, ce greseala groaznica, trebuie sa iesim din pozitii pentru ca va fi si mai rau'. In functie de aceste reactii, am putea avea o noua corectie care sa ne duca la o evolutie in forma de W."
Si Jeffrey Franks, seful misiunii FMI pentru Romania, afirma de la sfarsitul lunii mai ca este de asteptat ca evolutia recesiunii sa fie in forma de U. In schimb, guvernatorul BNR, Mugur Isarescu, a continuat recent sa afirme ca se asteapta la "un V", considerand ca varful de jos a fost deja depasit in cazul productiei industriale.
2010 va veni cu impozite mai mari
Guvernul nu va putea evita majorarea unui impozit important anul viitor, pentru ca pur si simplu bugetul nu va mai reusi sa stranga veniturile minime necesare cu actuala structura fiscala, considera Craciun.
"Nu pot spune care impozit anume va creste pentru ca va fi o decizie politica, insa fie TVA, fie cota unica, fie accizele vor creste. Cota unica de 16% a fost de la bun inceput prea scazuta, un nivel mai rezonabil fiind de 18%."
Guvernatorul BNR, Mugur Isarescu, a afirmat recent ca ar fi o greseala orice majorare de impozit in acest moment, o asemenea masura pro-ciclica putand accentua criza.
"Este corect, teoretic suna bine, insa ramane de vazut ce venituri va mai putea aduna bugetul anul viitor cu actualele impozite", spune Craciun.
Revenirea la normal, prezentata ca masura anticriza
Actuala politica bugetara arata ca autoritatile inca nu constientizeaza seriozitatea situatiei si se ajunge la situatia ingrijoratoare in care masuri de revenire la normalitate sunt prezentate drept solutii anticriza.
"Din pacate, reprezentativ pentru mentalitatea politicii bugetare din Romania este ca mai multe masuri de readucere a normalului sunt pretinse masuri anticriza: rambursarea la timp a TVA, o abordare mai rationala in controlul costurilor, regandirea grilei salariale in sectorul bugetar, reducerea numarului de agentii guvernamentale, stimularea investitiilor publice, ajustarea numarului de angajati din institutiile publice. Sa intelegem ca dupa ce trece criza ne vom intoarce la anormalitate?"
Optimismul gratuit duce la pierderea credibilitatii
Demersul concertat al guvernatorilor de banci centrale de a transmite in ultimele luni mesaje pozitive privind perspectivele economice are doua taisuri, pentru ca poate afecta credibilitatea institutiilor daca prognozele optimiste nu sunt confirmate.
"Dupa ce s-a considerat ca prabusirea economiilor a fost accelerata de comentariile negative venite dinspre bancile centrale, s-a decis probabil ca ar putea fi adoptat in compensare un ton mai pozitiv. Inclusiv guvernatorul Isarescu a spus in luna mai ca inca vede sanse ca economia sa incheie anul pe plus. Un asemenea demers are o anumita logica, insa folosit in exces poate duce la pierderea credibilitatii bancilor centrale daca statisticile nu confirma prognozele optimiste care ar trebui sa redea increderea pietei."
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
