Consiliul de Administraţie al Băncii Naţionale a României a decis joi să reducă rata dobânzii de politică monetară cu 0,25 puncte procentuale, de la 5,75% la 5,5% pe an, la un nou minim istoric, mişcare anticipată de majoritatea analiştilor.
Explicaţia acestei noi reduceri a dobânzii de politică monetară va veni peste câteva ore.
Această reducere a dobânzii a fost anticipată de analişti, dar întrebarea este cum se va vedea în economie având în vedere că trenndul în piaţă pentru bănci era de majorarea a dobânzilor la depozite pentru a-şi ţine resursele în seif şi a face rost de altele noi.
Dacă băncile au ridicat dobânda la depozite automat acest lucru se vede şi în dobânda la credite.
Pe piaţa monetară de la Bucuresti există câteva fracturi între dobânzi: pe piaţa interbancară dobânzile pe termen scurt - o zi, o săptămână - au scăzut puternic spre 1,5% - 2% la începutul anului pentru ca acum să se stabilizeze între 3,5% si 4%. Pe baza acestor dobânzi se calculează indicele de referinţă ROBID/ ROBOR. La o lună pe piaţa interbancara, acolo unde băncile tranzactionează între ele, dobânzile se situau între 4,5% - 5%, iar la un an, ratele urcau la 5,4%-6,2%.
La BNR dobânda de politică monetară a ajuns acum la 5,5% după trei reduceri consecutive, din luna noiembrie până în prezent. Banca Naţională, care istoric are o atitudine mai conservatoare, a aşteptat ca inflaţia să scadă spre 3% înainte să opereze reducerile de dobândă.
Problema este ca bancherii, confruntaţi cu o reducere a fluxurilor financiare din partea băncilor-mamă, au fost nevoiţi să se întoarcă împotriva curentului de reducere a dobânzilor din ultimile luni operate de BNR şi să majoreze ratele la sursele atrase de pe piaţa locală.
La depozite, băncile plătesc între 6% si 7,5%, existând şi bănci care pentru sume mari plătesc spre 8%.
Nu este de aşteptat ca băncile să inverseze trendul la depozite având în vedere că lupta pentru lichiditate este destul de dură. În consecinţă nu este de aşteptat nici ca dobânzile la credite în lei să scadă vizibil în viitorul apropiat.
BNR asigură lichiditate continuă în piaţă prin operaţiunile de repo (oferă bani contra titluri de stat), în fiecare zi de luni volumul tranzacţionat depăşind 4 miliarde de lei, adică aproape un miliard de euro.
La titlurile de stat, dobânda pe care Ministerul Finantelor este dispus să o plătească a ajuns la 5,9% pentru şase luni. La cinci ani dobânda este de 7%.
În condiţile în care lupta pentru lichiditate este dură, BNR încearcă să fie un canal între băncile care au surplus de bani şi cele care au nevoie de bani, dar care îşi găsesc mai greu contrapartida pe piaţa interbancară.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
