♦ Împrumutul de succes, în dolari, realizat de Ministerul de Finanţe zilele trecute lasă impresia că lucrurile sunt încă în făgaşul bun ♦ De la începutul anului, Finanţele au împrumutat de pe pieţele externe 6,3 miliarde de euro (şi 1,4 miliarde de euro din piaţa locală) şi 3,3 miliarde de dolari, ceea ce pare că acoperă necesarul urgent de valută al Trezoreriei ♦ Trezoreria are nevoie, în acest an, de 2,3 mld. euro, care înseamnă refinanţarea de eurobonduri şi rambursări de rate de capital aferente împrumuturilor externe ♦ Necesarul de finanţare total al statului este însă, în 2020, de cel puţin 120 mld. lei (25 mld. euro).
Criza neaşteptată a schimbat cumplit perspectiva şi a pus în genunchi finanţele statului şi aşa aflate pe muchia prăpastiei. Ultimele date ale Ministerului de Finanţe indică un necesar de finanţare, în 2020, de 120 de miliarde de lei (25 mld. euro), 72,5 mld. lei fiind necesare pentru acoperirea deficitului fiscal de 6,7% din PIB (un calcul optimist al Finanţelor) şi 47,7 miliarde de lei (4,4% din PIB) pentru rambursarea ratelor de capital.
Începutul de an părea promiţător, chiar dacă deficitul ar fi urmat să fie la peste 3% din PIB. Finanţele socoteau un necesar de finanţare 87 mld. lei, la un deficit bugetar de 3,6% din PIB. Aşa că Finanţele pro-gramaseră vânzări de eurobonduri de 6 miliarde de euro, iar noul ministru de finanţe, Florin Câţu, a profitat de conjunctura favorabilă şi a împrumutat chiar din ianuarie 3 miliarde de euro, la o dobândă de 2,04% la o emisiune cu maturitate de 12 ani şi de 2,41% la una pe 30 de ani.
„Ministrul finanţelor a procedat inteligent valorificând oportunitatea de la început de an“, comentează economistul Laurian Lungu. Doar că, de obicei, bucuriile sunt efemere. În mai, Ministerul de Finanţe a ieşit din nou pe pieţele externe şi a împrumutat 3,3 miliarde de euro, iar, zilele trecute a împrumutat 3,3 miliarde de dolari. Şi în mai şi în iulie, dobânzile sunt peste cele plătite în ianuarie, firesc, ştiind confuzia din pieţe. Datele consolidate ale Ministerului de Finanţe arată că, în primele cinci luni din an, au fost făcute împrumuturi de 7,7 miliarde de euro (6,3 miliarde de pe pieţele externe şi 1,4 miliarde de euro de pe piaţa internă). Iar în această lună au fost împrumutate de pe pieţele externe 3,3 miliarde de dolari. Aici se poate adăuga decizia Finanţelor de a vinde titluri de stat denominate nu în euro, o premieră. Toate aceste emisiuni au fost lăudate frenetic de ministrul finanţelor şi succesul lor ar demonstra încrederea pieţelor în economia României.
Or, spune Lungu, lucrurile nu stau chiar aşa: este lăudabilă intenţia ministrului Cîţu de a aduce un dram de optimism în acest prezent cenuşiu. Dar rezonabil este să examinezi ce se aşterne şi în faţă.
La cinci luni din an, datoria publică a crescut cu 55 de miliarde de lei, de la 373 de miliarde de lei, în decembrie 2019, la 428 de miliarde de lei, la finalul lui mai. Aşadar, statul a acoperit (în primele cinci luni) 45% din împrumuturile de 120 de miliarde de lei pe care socoteşte că trebuie să le facă în acest an. Dar lucrurile nu se opresc aici.
„Guvernul a fost obligat să dubleze alocaţiile copiilor - 7 mld. lei. Va majora pensiile, după cum se arată acum, cu 10%, de la 1 septembrie (alte aproape 7 miliarde de lei - n.red.). Or, şi această majorare este foarte mare, în condiţiile unei prăbuşiri economice şi ale unui deficit fiscal colosal. Prin urmare, deficitul fiscal nu se va opri la 6,7% din PIB, cum speră guvernul, ci va merge spre 8-9% din PIB, ceea ce necesită noi împrumuturi, şi costuri de finanţare în creştere. Deja ne împrumutăm nu doar mai scump decât în lunile trecute, ci şi la costuri cu mult peste nivelul din regiune. Avem cel mai mare risc de ţară din întreaga Uniune Europeană şi aceasta este realitatea căreia trebuie să-i facem faţă“, comentează Lungu.
În plus, arată el, pe partea de cheltuieli nu se face nicio corecţie, fapt ce va fi penalizat de pieţe, fie prin refuzul împrumuturilor, fie prin stabilirea de prime din ce în ce mai mari: „90% din veniturile statului merg în salariile bugetarilor şi în pensii. Nici în criza trecută nu s-a întâmplat aşa ceva. Nu are nicio noimă economică să te împrumuţi pentru plata salariilor, deci pentru consum“. Iar anul viitor va fi şi mai rău, continuă Lungu. Va fi nevoie de noi împrumuturi la împrumuturile de azi, iar, dacă creşterea economică în 2021 nu va fi măcar de 4%, lucrurile o vor lua complet razna.
Analistul economic Claudiu Vuţă arată şi el că situaţia macroeconomică a României este cea care cântăreşte enorm la stabilirea nivelului dobânzilor la care se împrumută România şi observă că costurile de finanţare, pe termen lung, au scăzut, ultimul an.
„Deşi costurile de finanţare la care se împrumuta Româ-nia s-au micşorat (scăderea se observă cu precădere la împrumuturile în lei - n. red.), comparativ cu valorile înregistrate în ultimele 12 luni, privind cele de mai sus observăm o diferenţă mare, faţă de celelalte ţări, atât cele membre ale zonei euro, dar şi faţă de celelalte 8 ţări ce nu fac parte din zona euro, în ceea ce priveşte dobânzile pe termen lung“, arată Vuţă, într-o analiză publicată pe blogul său.
La fel ca mulţi economişti el subliniază că nivelul dobânzilor la care se împrumută România este direct influenţat de instabilitatea politică, de nivelul deficitelor bugetar şi comercial şi de modelul economic bazat pe majorarea consumului, lucru ce a dus la un deficit comercial record, înregistrat în 2019, anume 17,5 miliarde euro.
În plus, rata inflaţiei în România a înregistrat cele mai ridicate niveluri din Uniunea Europeană, în intervalul 2017 - 2019.
„Privind cifrele legate de valoarea deficitului comercial, în primele 5 luni ale anului curent, România a înregistrat un deficit de 7,3 miliarde de euro, trend ce nu poate fi oprit. Deficitul comercial va continua să se majoreze în cursul anului curent. Dacă analizăm preţurile de consum, în luna iunie 2020, comparativ cu luna iunie 2019, acestea au crescut cu 2,6%. Rata anuală calculată pe baza indicelui armonizat al preţurilor de consum (IAPC) este 2,2%. Indicatorii mai sus menţionaţi determină nivelul la care o ţară se împrumută. Important de menţionat, ratingul suveran al României, reconfirmat de către Standard & Poor’s în data de 5 iunie 2020, este BBB- (perspectivă negativă).“
Potrivit sursei citate, pentru România, confirmarea ratingului suveran este de importanţă capitală, retrogradarea ar fi reprezentat intrarea în rândul ţărilor non-investment grade, unde investiţiile nu sunt recomandate. În cazul unei retrogradări, dobânzile la care se împrumută ţara noastră s-ar fi majorat semnificativ.
Claudiu Vuţă, analist economic:
Pentru România, confirmarea ratingului suveran este de importanţă capitală, retrogradarea ar fi reprezentat intrarea în rândul ţărilor non-investment grade, unde investiţiile nu sunt recomandate. În cazul unei retrogradări, dobânzile la care se împrumută ţara noastră s-ar fi majorat semnificativ.
