Rata anuală a inflaţiei este aşteptată să se reducă în decembrie 2024 la 4,9%, faţă de nivelul de 4,7% anticipat anterior, şi să coboare doar marginal în interiorul intervalului ţintei la finele orizontului proiecţiei, respectiv la 3,4% în martie 2026, în linie cu previziunile precedente, se arată în Minuta şedinţei de politică monetară a Consiliului de administraţie al BNR din 13 mai 2024, publicată astăzi.
“Descreşterea va fi antrenată şi în perspectivă prioritar de factorii pe partea ofertei. Acţiunea dezinflaţionistă a acestora va slăbi însă progresiv, şi mai pronunţat pe termen scurt decât s-a anticipat anterior”, au apreciat membrii Consiliului, făcând referiri la influenţele în atenuare aşteptate să decurgă din efecte de bază şi din corecţii descendente ale cotaţiilor mărfurilor agroalimentare, dar şi la dinamicile relativ mai ridicate anticipate pe segmentele combustibili şi produse din tutun în următoarele trimestre.
Totodată, s-a convenit că evoluţia cotaţiei ţiţeiului şi a altor materii prime rămâne o sursă de riscuri inflaţioniste, cel puţin pe termen scurt, mai ales în contextul tensiunilor geopolitice.
Creşterea costului unitar cu forţa de muncă este aşteptată să se tempereze doar uşor anul acesta, rămânând vizibil mai alertă, iar transferarea, cel puţin parţială, a acesteia în preţuri de consum ar putea fi favorizată de situaţia cererii de consum de pe diferite segmente, au susţinut mai mulţi membri ai Consiliului.
În ceea ce priveşte viitorul poziţiei ciclice a economiei, membrii Consiliului au arătat că, după ce a încetinit uşor peste aşteptări în 2023, creşterea economică este aşteptată să accelereze progresiv în 2024 şi 2025, şi ceva mai pronunţat decât s-a anticipat anterior, în condiţiile temperării inflaţiei şi ale redresării treptate a cererii externe, dar mai ales pe fondul conduitei politicii fiscale şi al utilizării fondurilor europene aferente instrumentului Next Generation EU.
“Consumul gospodăriilor populaţiei este anticipat să redevină în acest an şi să rămână în 2025 principalul determinant al avansului PIB, în contextul creşterilor substanţiale de salarii şi transferuri sociale suprapuse trendului descendent al ratei inflaţiei, dar şi în condiţiile nivelurilor reale ale ratelor dobânzilor la creditele şi depozitele populaţiei”.
Investiţiile vor fi susţinute de atragerea şi utilizarea fondurilor europene, într-un volum important, însă în scădere faţă de 2022-2023, şi în contextul persistenţei incertitudinilor asociate programelor şi execuţiilor bugetare, precum şi tensiunilor geopolitice şi evoluţiilor economice din Europa.
În schimb, evoluţia exportului net este aşteptată să redevină semnificativ mai contracţionistă în 2024 decât s-a anticipat anterior, iar aportul ei la dinamica PIB să rămână negativ în 2025, în condiţiile revigorării relativ mai rapide a absorbţiei interne.
“Pe acest fond, deficitul de cont curent îşi va încetini probabil puternic corecţia descendentă ca pondere în PIB în 2024-2025 şi se va menţine, în consecinţă, mult deasupra standardelor europene, continuând să constituie o vulnerabilitate majoră şi să inducă riscuri la adresa inflaţiei, primei de risc suveran şi, în final, a sustenabilităţii creşterii economice, au subliniat membrii Consiliului”.
