Reforma pensiilor se afla pe ultima suta de metri: proiectele de lege merg spre aprobare, sunt investitori interesati de administrarea pensiilor private, dar sunt si multe intrebari. Sunt mai bune legile? Nu cumva vor fi iar considerate prea restrictive de catre investitori? Cum se pregatesc companiile pentru administrarea pensiilor private? Cine va lua cel mai bun start pe aceasta piata? Cum se vor vinde aceste pensii? Cat vor investi companiile in publicitate? Nu doar companiile au neclaritati, ci si potentialii contributori: merita sa investeasca in fondurile de pensii private si cum vor putea fi siguri ca vor primi pensia pentru care au contribuit?
Potrivit estimarilor autoritatilor, vom avea primele fonduri de pensii facultative (pilonul III) de la 1 ianuarie 2007, iar fondurile de pensii administrate privat (pilonul II) vor incepe sa functioneze la 1 ianuarie 2008.
De ce si-ar face cineva o pensie privata?
"Necesitatea introducerii pensiilor private deriva in primul rand din imposibilitatea sistemului public de pensii de a mai asigura venituri decente persoanelor aflate la varsta pensionarii. Sistemele private incearca sa suplineasca acest neajuns provocat de evolutia demografica la nivel global - scaderea natalitatii si cresterea sperantei medii de viata - fara insa a inlocui in totalitate sistemul public", spune Constantin Nastase, directorul departamentului de pensii private la Allianz-Tiriac.
El este de parere ca o persoana care contribuie atat la sistemul public, cat si la cel privat - pilonul II si pilonul III - va avea posibilitatea sa obtina la varsta pensionarii o pensie care sa reprezinte circa 70-80% din valoarea salariului obtinut in perioada activa a vietii. "Evident, procentajul depinde de anumiti factori, cum ar fi perioada de contributie sau valoarea acesteia", explica Nastase.
In 2005, raportul dintre pensia de la stat si salariul mediu net a fost de putin peste 36%.
Tudor Moldovan, presedintele Asociatiei pentru Pensiile Administrate Privat din Romania (APAPR), spune ca reforma sistemului de pensii a fost gandita astfel incat sa poti obtine o pensie decenta, de aproximativ 70% din venitul lunar din perioada activa a vietii, in urma contributiilor la toate piloanele de pensii, nu doar la pilonul III, al pensiilor private.
Bogdan Andriescu, presedintele Uniunii Nationale a Societatilor de Consultanta si Intermediere in Asigurari din Romania (UNSICAR), spune ca pensiile private sunt necesare pentru ca sistemul public de pensii sta aproape sa se prabuseasca.
"Fondurile de pensii sunt absolut necesare cat mai repede, deoarece tendinta este de imbatranire a populatiei si statul nu va mai putea suporta aceasta presiune financiara", sustine el.
Cresterea sperantei de viata si diminuarea numarului persoanelor active sunt motivele pentru care trebuie sa contribuim pentru o pensie privata, crede Octavian Manastireanu, presedintele Ardaf.
"Sistemul actual de pensii de stat functioneaza dupa principiul Ãpay as you goÃ, adica persoanele active contribuie in principal la constituirea fondului de pensii de care beneficiaza pensionarii. Intrucat speranta de viata este in continua crestere, iar numarul persoanelor active se diminueaza, se constata ca fondul de pensii constituit este insuficient pentru plata pensiilor. Alternativa la aceasta situatie este constituirea fondurilor de pensii administrate privat si a celor facultative", spune presedintele Ardaf.
"In toate economiile dezvoltate sistemele de pensii au fost echilibrate prin introducerea fondurilor de pensii obligatorii si optionale. Pensia primita de la stat nu acopera decat necesitatile minimale de consum ale populatiei ulterior pensionarii, accentul cazand pe sumele acumulate prin contributia la fondurile de pensii private in timpul perioadei active a vietii", afirma Cosmin Paunescu, director general exectutiv la societatea de administrare a investitiilor KD Investments.
Bram Boon, directorul general al ING Asigurari de Viata, liderul pietei asigurarilor de viata din Romania, spune ca monopolul statului in administrarea pensiilor nu produce valoare. "Companiile private sunt mai in masura sa administreze acest sector al pensiilor decat statul, pentru ca intra in competitie. Monopolul statului nu creeaza valoare", afirma Bram Boon.
Theodor Alexandrescu, director general la societatea de asigurari de viata AIG Life, spune ca pensiile private sunt foarte importante in economiile dezvoltate, unde rolul statului in protectia individului este din ce in ce mai redus.
"Intr-o economie de piata dezvoltata, rolul statului in protectia individului scade, fiecare dintre noi fiind responsabil intr-o masura din ce in ce mai mare pentru viitorul nostru. Economisirea pe termen lung este un element critic in acest sens, iar statul trebuie sa intervina pentru a incuraja astfel de initiative, prin diverse facilitati pe care le poate acorda, dintre care cea mai importanta este deductibilitatea fiscala", explica Alexandrescu. Pe langa deductibilitatea fiscala, un mare avantaj este si faptul ca suma acumulata in contul participantului la un fond de pensii nu se pierde in cazul decesului acestuia, ci le revine mostenitorilor sai.
"Avantajele unor pensii private vin din faptul ca sunt deductibile si din faptul ca iti asigura un venit sigur, in functie de suma cu care ai contribuit, nefiind la cheremul statului, care nu se stie ce pensii va fi capabil sa plateasca la un moment dat. Alt avantaj este ca banii investiti raman mostenitorilor in cazul unui deces", spune presedintele societatii de administrare a investitiilor Certinvest, Eugen Voicu.
Vor investi administratorii de fonduri de pensii sau statul zeci de milioane de euro in campanii de informare, asa cum s-a intamplat in Polonia?
"Depinde de jucatorii de pe aceasta piata, care isi vor face publicitate pe contul lor, aratand beneficiile produselor pe care le vand ei. In mod normal, ar trebui sa se implice si statul", spune Tudor Moldovan, presedintele APAPR.
"In Polonia, de exemplu, statul s-a implicat foarte mult. A investit enorm nu doar statul, ci si cheltuielile companiilor pe partea de publicitate au fost foarte mari", afirma Moldovan.
Si Bram Boon, de la ING, spune ca ar trebui sa urmam exemplul Poloniei.
"Cred ca statul roman ar trebui sa finanteze popularizarea reformei pensiilor, avand in vedere ca vor fi si contributii obligatorii. Asa s-a intamplat in Polonia, cel putin", explica directorul general al ING Asigurari de Viata.
Directorul general al AIG Life este de parere ca cea mai buna solutie pentru popularizarea pensiilor private este implicarea statului in campaniile de informare, din cauza bugetelor stranse ale administratorilor de fonduri.
"Investitiile depind intotdeauna de potentialul pe care il are piata respectiva. Pentru pensiile private, intrucat limitele de cheltuieli disponibile pentru companii sunt mici - cu scopul de a oferi produse cat mai avantajoase pentru beneficiarul final - bugetele de publicitate nu ar trebui sa fie foarte mari. Cea mai buna solutie in acest sens este ca statul sa se implice pentru popularizarea sistemelor", spune Alexandrescu.
Octavian Manastireanu de la Ardaf spune ca implicarea statului in campaniile de informare este foarte importanta.
"Avand in vedere ca sistemul de pensii din Romania constituie unul dintre obiectivele strategice ale fiecarui guvern privind protectia sociala, consider deosebit de importanta implicarea acestuia in programe nationale de informare a populatiei in legatura cu functionarea noilor scheme de pensii, necesitatea introducerii lor, avantajele si limitele acestora. Este de asteptat ca publicitatea in acest domeniu sa fie cat mai realista si sa fie facuta cu profesionalism, fara a induce populatiei asteptari care nu vor putea fi onorate in viitor", afirma Manastireanu.
In alte tari europene in care a fost introdus pilonul obligatoriu al pensiilor private cheltuielile cu publicitatea au reprezentat, in primii ani de functionare, o treime din totalul cheltuielilor inregistrate de administratorii de fonduri de pensii.
"Din experienta tarilor din Europa de Est care au introdus pilonul obligatoriu de pensii private dupa 1990, cum este Ungaria sau Polonia, se desprinde faptul ca in primii doi-trei ani de la inceperea colectarii contributiilor, cheltuielile legate de marketing si promovare au reprezentat circa 30% din totalul cheltuielilor realizate de administratorii de fonduri din acea perioada", spune Constantin Nastase, directorul departamentului de pensii private de cadrul Allianz-Tiriac.
Cum isi pregatesc viitorii administratori de fonduri intrarea pe piata pensiilor private?
Totul depinde aici de forma finala a legilor care reglementeaza pensiile private, pe care se va baza si decizia companiilor de a intra sau nu pe administrare de fonduri de pensii.
Allianz-Tiriac, Aviva, Certinvest, ING Asigurari si Interamerican spun ca sigur vor intra pe piata pensiilor private, in timp ce Ardaf, KD Investments, BT Asset Management sau Generali Asigurari spun ca analizeaza aceasta posibilitate.
"Nu stiu daca voi fi in acest business, pentru ca nu avem inca forma finala a legilor. Si daca nu stiu, nici nu angajez oameni, nu fac analize", spune Tudor Moldovan, presedintele APAPR si directorul general al Generali Asigurari.
In schimb, altii s-au pus deja de ceva timp pe treaba.
"Pregatirile au inceput mai de mult, prin transfer masiv de know-how, in special din tarile central si est-europene, care au deja experienta in noile sisteme de pensii, dar si prin structurarea colectivului de specialisti care vor construi o oferta in conformitate cu mult-asteptatul cadru legislativ. Ca organizare, asteptam forma finala a legilor care reglementeaza sistemul de pensii private, pentru a decide ce forma organizatorica vom adopta. Pana atunci noi suntem in plina activitate de pregatire a structurilor de lucru si a logisticii necesare", spune directorul departamentului de pensii private de la Allianz-Tiriac, Constantin Nastase.
Bram Boon spune ca investitia in administrarea fondurilor de pensii este pe termen lung si ca administratorii fondurilor nu ar trebui sa se astepte sa obtina profit in primii ani de functionare. "Investitia in administrarea de fonduri de pensii private este pe termen lung si devine profitabila dupa minimum 10 ani", afirma Boon.
Nu doar companiile de asigurari, ci si administratorii de fonduri de investitii au inceput pregatirile pentru administrarea pensiilor private, spunand ca le va fi usor sa se adapteze la aceasta noua activitate, datorita similitudinii dintre fondurile de investitii si cele de pensii.
"Ne pregatim prin largirea echipei, astfel incat sa putem prelua surplusul de efort, si printr-un nou soft adaptat si programelor de pensii. Avand in vedere similitudinea dintre administrarea unui fond deschis de investitii si a unui fond de pensii, pentru societatile de administrare a investitiilor va fi usor sa se adapteze la acest mecanism, ceea ce va fi mai greu pentru asiguratori. Problema care se pune este de distributie, de acces la clienti, aici vom avea de lucru. Evident ca vom avea un departament operational dedicat numai fondurilor de pensii private, dar vor fi si departamente care vor fi pentru toate activitatile, de exemplu IT, juridic sau departamentul de marketing", spune Eugen Voicu, presedintele Certinvest, companie care administreaza fondurile de investitii Capital Plus, Orizont, Tezaur si Intercapital si este controlata de Fondul Romano-American de Investitii (FRAI).
Ce mecanisme de garantare exista? Cum pot fi siguri cei care au investit bani intr-un fond de pensii ca nu vor trai experiente similare FNI?
Societatile de asigurare si cele de administrare a investitiilor spun ca principala garantie a faptului ca persoanele care au contribuit pentru o pensie privata vor primi aceasta pensie este faptul ca legea stabileste ca un fond de pensii nu poate ajunge la faliment.
"Alte garantii sunt cele de randament (contributiile nete, mai putin comisioanele), numar de membri (minim 50.000 in decurs de trei ani), rentabilitatea unui fond (nu poate fi mai mica decat rentabilitatea minima a tuturor fondurilor timp de patru trimestre consecutiv), obligatia de a constitui provizioane tehnice, fondul de garantare, constituit dupa modelul din industria asigurarilor. La acestea se adauga garantia oferita de structura investitiilor, capitalul social (majorarea acestuia odata cu depasirea unui anumit nivel al activelor administrate) si cea a supravegherii Comisiei de Supraveghere a Sistemului de Pensii Private", spune Constantin Nastase de la Allianz-Tiriac.
Potrivit legii, societatile care vor administra fonduri de pensii private sunt obligate sa constituie un fond de garantare a pensiilor, alimentat prin contributiile administratorilor si furnizorilor de pensii. Din acest fond de garantare se platesc pensiile celor care au contribuit la un fond de pensii private in cazul in care administratorii sau furnizorii nu pot face acest lucru. Pentru a valorifica disponibilitatile fondului de garantare, acestea vor fi plasate in instrumente financiare ale trezoreriei statului, titluri de stat, depozite bancare si alte instrumente.
"Garantia este data de banca depozitara, de comisia de supraveghere, de reputatia administratorului si de mecanismele de garantare similare cu cele din domeniul bancar, un fond de garantare administrat de operatorii pietei", spune presedintele Certinvest.
"Ca si in domeniile bancar si de asigurari, si pentru sistemele private de pensii va exista un fond de garantare ce va oferi siguranta platii sumelor datorate clientilor, in situatia in care un operator de pe piata nu-si va putea onora obligatiile. Secretul unei piete sanatoase nu sta insa in garantarea beneficiilor de catre un fond, caci aceasta presupune costuri ce se regasesc in final tot la client, ci intr-un set de reguli prudentiale bine realizate si o supraveghere eficienta a acestora, la fel ca in cazul asigurarilor de viata", explica Theodor Alexandrescu, directorul general al AIG Life.
Cosmin Paunescu, directorul executiv al KD Investments, spune ca, avand in vedere legislatia care reglementeaza pensiile private, cu multiple niveluri de supraveghere, nu mai pot exista situatii de criza gen FNI, nu doar in ceea ce priveste pensiile private, ci si in ceea ce priveste fondurile deschise de investitii.
Un alt mecanism de garantare este pastrarea activelor administratorilor de fonduri la un depozitar, adica o banca autorizata pentru activitatea de depozitare.
"Societatea care administreaza un fond de pensii private poate sa dea faliment, dar nu si fondul, pentru ca activele acestuia sunt pastrate la depozitar, al carui rol este de a nu amesteca activele fondului cu cele ale administratorului", spune presedintele APAPR.
Cum se vor vinde pensiile private?
Modalitatea de vanzare a pensiilor private nu este clar reglementata prin lege.
"Va fi o nebunie, se vor vinde prost pensiile private, iar oamenii nu vor sti ce sa cumpere", spune Tudor Moldovan.
Constantin Nastase, directorul departamentului de pensii private al Allianz-Tiriac, spune ca brokerii de asigurare vor putea vinde pensii private doar daca va fi modificata Legea 32/2000 care reglementeaza piata asigurarilor.
"Statutul intermediarilor nu este foarte clar reglementat in niciuna din cele doua proiecte de lege (pensii facultative si obligatorii). Actuala legislatie din domeniul asigurarilor prevede obligatia pentru brokerii de asigurari si agentii persoane juridice de a avea ca obiect de activitate exclusiv intermedierea de asigurari. Aceste categorii vor putea intermedia vanzarea de pensii private numai daca Legea 32/2000 va fi modificata in sensul largirii obiectului de activitate.
In ceea ce priveste agentii persoane fizice (angajatii companiei), ei vor putea vinde pensii private fara alte modificari de legislatie, cu conditia de a obtine acordul companiei in acest sens", spune Nastase.
Cel mai probabil, pensiile private se vor vinde la fel ca asigurarile de viata, prin consultanti financiari.
"Se vor experimenta diferite forme de distributie, la fel ca si in cazul asigurarilor de viata. Distributia prin agenti va fi cu siguranta una dintre acestea. Interesant de observat care dintre acestea vor fi de succes", afirma Corina Cucoli, business development manager la Aviva.
"Modalitatile de distributie sunt diverse si vor include si distributia prin agenti, desi metodele de abordare si inrolare a clientilor vor diferi, datorita specificitatilor acestor produse", spune Theodor Alexandrescu de la AIG Life.
Totusi, unii jucatori din piata sunt de parere ca va fi mai importanta crearea unor contacte intre administrator si angajator sau sindicat decat organizarea unei retele de agenti de vanzare a pensiilor private.
"In ceea ce priveste reteaua de vanzare a pensiilor private, consider ca o importanta deosebita o va avea stabilirea unor contacte intre administrator, angajator si organizatia sindicala, salariatii urmand sa adere la fondul de pensii creat. In acest context, reteaua de vanzare in sine va avea un rol mai putin important. Vor exista evident si canale de distributie, modul in care acestea vor fi organizate depinzand in mare masura si de viitoarea legislatie secundara in domeniu", afirma Cosmin Paunescu de la KD Investments.
Viitoarea structura a sistemului de pensii
Pilonul I - Fiecare angajat care contribuie la asigurarile sociale de stat va avea un cont individual, astfel incat sa poata sti oricand ce suma
s-a acumulat in contul sau.
Pilonul II - O parte din contributia la asigurarile sociale de stat va merge la administratorii de fonduri: 2% in primul an (2008, dupa estimari), urmand sa creasca cu 0,5% timp de sase ani, pana la 6%.
Pilonul III - Contributia la un fond de pensii facultative este de maximum 15% din salariul brut lunar. Se estimeaza ca fondurile de pensii facultative vor functiona incepand cu anul viitor.
angela.placinta@zf.ro
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
