• Leu / EUR4.9486
  • Leu / GBP5.5502
  • Leu / USD5.1027
Bănci și Asigurări

Primele reacţii ale avocaţilor după motivarea Curţii Constituţionale privind legea dării în plată a imobilelor

Primele reacţii ale avocaţilor după motivarea Curţii Constituţionale privind legea dării în plată a imobilelor

Autor: Claudia Medrega

18.01.2017, 00:05 869
Instanţele de judecată sesizate cu ca­zuri întemeiate pe legea privind darea în pla­tă a imobilelor vor decide dacă există ele­men­te excepţionale, obiective, care justi­fi­că da­rea în plată, atât în cazul contractelor în­che­iate înainte de intrarea în vigoare a Noului Cod civil, în 2011, cât şi ulterior, iar eva­luarea situaţiei neprevăzute trebuie realizată de instanţă cu maximă rigoare şi prudenţă, fără a afecta prin­cipiului  exe­cu­tării cu bună-credinţă a obli­gaţiilor asu­mate de părţi, susţin unii avocaţi.
 
Curtea Constituţională a publicat, în cele din urmă, după o perioadă de aştep­­tare, motivarea deciziei refe­ritoare la legea privind darea în plată a imobilelor, act normativ care a gene­rat dezbateri intense în ultimul an şi re­acţii contradictorii la nivelul întregii so­cietăţi. Legea privind „darea în plată“ a imo­bilelor, care permite unei persoa­ne care a luat credit de la bancă şi nu mai poate să plătească datoria să treacă în pro­prietatea băncii imobilul ipotecat, a fost de­clarată în 2016 „parţial neconstituţională“. Iar detaliile din motivare vin acum să lămu­reas­că decizia Curţii Constituţionale (CCR) de anul trecut, care a stârnit confuzie şi inter­pretări diverse.
 
„Aşa cum anticipam, motivarea deciziei CCR clarifică necesitatea ca instanţele de judecată sesizate cu cazuri întemeiate pe pre­ve­derile legii 77/2016 să analizeze în concret inci­denţa şi îndeplinirea condiţiilor impre­vi­ziunii, sistemul de referinţă fiind acela al Codului civil. Curtea reţine că determinarea împrejurărilor care justifică aplicarea impre­vi­ziunii, concept fundamentat pe buna credinţă, trebuie realizată ţinându-se cont de ideea de risc al contractului sub am­bele faţete ale acestuia: riscul inerent asumat în mod voluntar de cele două părţi ale contractului şi riscul supra-adăugat, care nu a putut face obiectul unei previzionări de nici­una dintre acestea, impreviziunea vizân­du-l numai pe acesta din urmă“, a comentat pen­tru ZF Sorina Olaru, partener în cadrul prac­ticii de litigii a casei de avocatură NNDKP.
Citește continuarea pe
zfcorporate.ro
AFACERI DE LA ZERO
Principalele valute BNR - ieri, 13:15
EUR
USD
GBP
CHF
Azi: 4.9486
Diferență: 0,0141
Ieri: 4.9479
Azi: 5.1027
Diferență: -1,4809
Ieri: 5.1794
Azi: 5.5502
Diferență: 0,2384
Ieri: 5.5370
Azi: 5.2060
Diferență: -0,1821
Ieri: 5.2155