Este posibil ca pretul pentru pachetul de 69,9% din CEC sa fie mai mic de un miliard de euro, insa in nici un caz nu poate cobori pana la 500 de milioane, sustine Eugen Radulescu, presedintele CEC.
Valoarea de 500 mil. euro a fost avansata recent de analistii bancii Merrill Lynch insa Radulescu afirma ca evaluarea nu tine cont de schimbarile produse la CEC in ultimul an, acuzand piata ca a ramas la vechea perceptie privind imobilismul casei de economii.
In acelasi context, seful CEC sustine ca actuala configuratie a bancii nu ar avea nevoie de investitii mai mari de 100-200 de milioane de euro pentru modernizare, considerand ca suma de 300 mil. euro vehiculata pe piata ar fi exagerat de mare.
Martea viitoare, Comisia de privatizare a CEC va deschide ofertele financiare depuse de National Bank of Greece, Raiffeisen si OTP, urmand sa stabileasca cine accede in faza ofertelor imbunatatite.
"Prin CEC se vinde de fapt un potential de crestere. Intr-adevar, este nevoie de investitii pentru sustinerea procesului de crestere, insa mecanismul deja se misca, baza de infrastructura IT exista si incepem sa muscam din piata: am ajuns la aproape 4% din piata creditului", a declarat Radulescu. Sistemul IT nu este insa rodat, inregistrand blocaje pe parcursul unei zile intregi la nivelul Bucurestiului din cauza numarului mare de operatiuni.
Oricum, putini investitori mai vad potentialul despre care vorbeste Radulescu ca fiind usor de valorificat, Dexia si EFG Eurobank hotarand sa se retraga din cursa dupa ce au putut constata schimbarile de la CEC pe baza datelor la care au avut acces in camera de date in perioada aprilie-mai. Evaluarea CEC este relativa inclusiv din cauza dificultatii de a stabili valoarea celor circa 900 de cladiri din patrimoniul bancii, unele foarte bine plasate, dar prea mari, altele nefolosite. Palatul CEC ar putea fi preluat de Primaria Bucuresti.
Radulescu admite ca este nevoie de o crestere a capitalului pentru finantarea modernizarii imaginii CEC la nivelul retelei teritoriale, pentru rationalizarea portofoliului de produse si instruirea personalului. De asemenea, reteaua din Bucuresti este sufocata cu prestari de servicii nonbancare, precum plati de taxe, impozite sau amenzi, iar in general clientela este constituita din persoane cu venituri modeste. "Nu pe baza acestui segment crestem noi acum. Am vandut deja 62.000 de carduri si nu se poate spune ca sunt produse pentru oameni saraci", afirma Radulescu. In prima jumatate a acestui an, CEC a obtinut un profit net de 17,6 mil. lei (circa 4,8 mil. euro), in timp ce activele au ajuns la 6,079 mld. lei, in crestere cu numai 1,4% fata de trimestrul I.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
