♦ Harta vulnerabilităţilor structurale la adresa stabilităţii financiare din România include patru elemente, respectiv disciplina scăzută la plată în economie şi vulnerabilităţi în bilanţul firmelor, nivelul scăzut al intermedierii financiare, problema demografică şi schimbările climatice ♦ Analiza avuţiei naţionale pe locuitor pune în evidenţă un nivel relativ redus şi o polarizare puternică în România, alimentând neîncrederea populaţiei în instituţiile publice şi tensiunile sociale.
România are două riscuri sistemice severe la adresa stabilităţii financiare, reprezentate de deteriorarea echilibrelor macroeconomice interne (inclusiv ca urmare a evoluţiilor geopolitice regionale şi internaţionale) şi, respectiv, incertitudinile la nivel global în contextul crizei energetice şi al războiului din Ucraina. Totodată, există şi un risc ridicat legat de întârzierea absorbţiei fondurilor UE (inclusiv din PNRR). Iar riscul de nerambursare a creditelor este moderat, dar în creştere, după cum reiese din cel mai recent raport asupra stabilităţii financiare realizat de BNR.
„Principalele riscuri sistemice la adresa stabilităţii financiare au rămas neschimbate de la raportul precedent. Riscurile evaluate la un nivel sever privind evoluţiile externe, precum şi deteriorarea echilibrelor macroeconomice interne sunt aşteptate să se menţină la acelaşi nivel în perioada următoare. Celelalte două riscuri sistemice importante au rămas similare atât ca intensitate, cât şi ca tendinţă: (i) întârzierea reformelor şi a absorbţiei fondurilor europene, în special prin Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR), şi (ii) riscul de nerambursare a creditelor contractate de către sectorul neguvernamental“, se menţionează în raportul BNR.
Riscurile la adresa stabilităţii financiare au consemnat evoluţii mixte de la data raportului anterior, pe fondul unui context economic şi financiar marcat de incertitudini multiple.
