Băncile europene se luptă pentru dominarea unuia dintre cele mai dinamice colţuri ale continentului.
Guvernele est-europene, unde creşterea economică o depăşeşte pe cea din zona euro, pierd controlul activelor deţinute de stat, potrivit Bloomberg.
Serbia şi Slovenia sunt doar cele mai recente state care au scos la vânzare participaţii în băncile de stat, aşezând masa la care s-au aşezat jucători precum grupul ungar OTP Bank, grupul Raiffeisen Bank International şi austriecii de la Erste Group, proprietarul BCR, precum şi alţi investitori din sectorul financiar care vor să îşi contureze amprenta în regiune.
De-a lungul ţărilor fost comuniste, creşterea creditării susţinută de creşterea consumului oferă o anumită atractivitate băncilor pe fondul efervescenţei din sectorul bancar est-european care schimbă faţa industriei.
În Balcani, mediul se schimbă, iar regiunea care îşi câştigase reputaţia de „coruptă şi instabilă din punct de vedere economic”, începe să fie pe placul investitorilor şi să ofere un mediu de business primitor, scrie publicaţia americană.
„Fostele republici iugoslave oferă un mediu ospitalier acum, iar mediul de business se poate baza mai mult pe investiţii publice”, spune Matthias Siller, managerul unui fond de investiţii britanic cu un portofoliu de 310 miliarde de dolari. „În trecut, mulţi investitori ar fi avut o abordare precaută. Acum majoritatea sunt de acord că fostele republici iugoslave oferă o poveste interesantă”.
În parte ca rezultat al presiunilor UE şi FMI, Slovenia a scos la vânzare două bănci care reprezintă împreună aproape o treime din sectorul bancar al ţării, în timp ce Serbia vinde un creditor care controlează circa 11% din industria bancară.
Ca răspuns la efervescenţa generată de tranzacţii, 14 companii şi-au exprimat interesul pentru a asista tranzacţia de vânzare a băncii Komerciajalna Banka din Belgrad, potrivit ministerului sârb de finanţe.
Guvernul vrea să aleagă un câştigător al licitaţiei pentru banca cu active de circa 3,5 miliarde euro până la finalul anului.
Vânzarea celei de-a treia cea mai mare bancă a ţării – după subsidiarele Intesa şi UniCredit din Serbia – este o condiţie pentru sârbi dacă vor să se încadreze în noul program FMI pe 30 de luni.
„Serbia este o piaţă foarte atractivă şi Komercijalna este cheia pentru a conduce piaţa în termeni de scară”, spune Klaus Vukovich, managing partner în cadrul firmei de investiţii Alantra Partners.
Slovenia a vândut anul acesta 59,1% din Nova Ljubljanska Banka pentru 600 demilioane de euro. Această bancă a fost salvată de stat în 2013, după o injecţie de capital de 3,2 miliarde de euro. Încă de atunci, Uniunea Europeană şi Banca Centrală Europeană cer statului sârb să îşi vândă participaţia în bancă.
În acelaşi timp, anumite grupuri bancare europene precum Societe Generale, se retrag din anumite pieţe din regiune pentru a se reîntoarce la pieţele de bază, în timp ce altele caută oportunităţi din Polonia până în Bulgaria.
În acest context, România este cea mai atractivă din regiune. Potrivit unui raport lansat de Raiffeisen Bank în luna iunie 2018 asupra sectorului bancar din regiune, pentru perioada 2018-2023, România ar trebui să înregistreze o creştere anualizată a creditării de 9,4%, fiind urmată de Ungaria cu 9,1% şi de Serbia cu 7%.
