Bănci și Asigurări

Sectorul bancar european se contractă din 2009. În Europa de Est, acest lucru permite creşterea campionilor bancari naţionali. Însă UE are nevoie de megacampioni internaţionali pentru a putea rivaliza cu băncile gigantice din SUA şi Asia

Cel mai recent raport al Federaţiei Bancare Europene arată că în 2021 în UE funcţionau 5.263 de bănci, cu 35% mai puţine faţă de 2009, anul în care a început faza de contracţie. În schimb, valoarea activelor bancare îşi revine abia din 2018. Germania are cel mai mare număr de bănci ca pondere în totalul UE, de 27%. Urmează Polonia, cu 11%, şi Austria, cu 9%. Franţa lui Macron se remarcă prin locul doi pe care se poziţionează în UE la numărul de angajaţi din sectorul bancar, Germania fiind pe primul loc, Polonia pe 5 şi România pe 8.

Cel mai recent raport al Federaţiei Bancare Europene arată că în 2021 în UE funcţionau 5.263 de bănci, cu 35% mai puţine faţă de 2009, anul în care a început faza de contracţie. În schimb, valoarea activelor bancare îşi revine abia din 2018. Germania are cel mai mare număr de bănci ca pondere în totalul UE, de 27%. Urmează Polonia, cu 11%, şi Austria, cu 9%. Franţa lui Macron se remarcă prin locul doi pe care se poziţionează în UE la numărul de angajaţi din sectorul bancar, Germania fiind pe primul loc, Polonia pe 5 şi România pe 8.

Autor: Bogdan Cojocaru

23.05.2024, 22:34 491

În 2020, premierul Ungariei Viktor Orban a anunţat fu­ziu­nea a trei instituţii finan­ciare, Budapest Bank, MKB Bank şi Takarekbank, cea din urmă fiind o reţea de bănci de economii, în ceea ce recent a devenit megabanca Ungariei.

MBH Bank este visul guvernu­lui maghiar, o bancă uriaşă controla­tă de stat şi de apropiaţi ai partidului de guvernământ care să rivalizeze di­rect cu cel mai mare jucător de pro­fil al ţării, OTP. Anul acesta, li­de­rul s-a retras din România vân­zân­du-şi acti­ve­le unei bănci româ­neşti după ce în 2023 a intrat pe piaţa din Uzbekistan şi a semnalat că in­tenţionează să se extindă în acea regiune.

Între timp, MBH Bank a mai crescut. În toamna anului trecut a încheiat un acord pentru preluarea unei participaţii de 76% la Funda­menta-Lakáskassa, o bancă deţinută de investitori austrieci şi germani. Tranzacţia a fost finalizată rapid, în martie, şi a adus pentru MBH Bank aproape 500.000 de clienţi.

Banca avea deja 1.5 milioane de clienţi. Între timp, numărul de bănci din Ungaria a scăzut. Scăderea numărului de bănci, dar creşterea acestora în mărime, se numeşte consolidare. Pentru Viktor Orban, aceasta este o cale de a îmbunătăţi competitivitatea sectorului bancar. Este ceva ce vrea şi preşedintele Franţei Emmanuel Macron, dar pentru Europa.

El a declarat luna aceasta că sectorul bancar european are nevoie de mai multă consolidare, chiar dacă acest lucru ar însemna ca o mare bancă franceză, cum ar fi Societe Generale, să fie cumpărată de un rival din Europa. Preşedintele a specificat că rivalul trebuie să fie european, iar numele de Societe Generale apare într-o întrebare care i-a fost pusă în contextul ideii sale. Macron insistă de mult timp pe formarea unei uniuni europene a pieţelor de capital şi crede că fragmentarea actuală a sectorului bancar acţionează ca o frână pentru creşterea regiunii. Este cam acelaşi lucru pe care-l spune şi Orban din Ungaria, dar la un nivel local. Şi, conform CEO-ului de la BNP Paribas, grup francez şi cea mai valoroasă bancă europeană, mai degrabă consolidarea locală decât cea pan-europeană este modul în care sectorul bancar european se poate consolida. Dar, din cauza reglementărilor, şi acest lucru este greu de făcut. Jean-Laurent Bonnafe a ripostat la comentariile lui Macron descurajând aşteptările privind revenirea activităţii de fuziuni şi achiziţii din sectorul bancar european. El a spus că tranzacţiile transfrontaliere nu au sens din punctul de vedere economic. Şi, adesea, nici cele locale nu au sens, notează Reuters. „Dacă nu eşti un jucător local, nu poţi cumpăra ceva de mărimea Sabadell“, a explicat el, referindu-se la opraţiunea de preluare ostilă de 12 miliarde euro lansată recent de uriaşul bancar spaiol BBVA contra concurentului conaţional Sabadell. „Este imposibil ca o bancă din afara Spaniei să vină pe post de cavaler salvator într-o situaţie ca asta“, a spus Bonnafe când a fost întrebat dacă banca sa, BNP, ar lua în considerare să cumpere Sabadell. Activitatea de M&A transfrontalieră în Europa a devenit ceva rar. Printre piedici, specialiştii menţionează diferenţele de reglementare, legi ale muncii diferite, lipsa unei scheme unice de garantare a depozitelor şi politica. „Când eşti o bancă din California şi achiziţionezi o bancă din Texas, ai 100 de sinergii de cost. Dar dacă faci acelaşi lucru cu două bănci din ţări diferite, nu vei avea 100 de sinergii, ci doar 33“, a afirmat Bonnafe. Oficialii instituţiilor de reglementare din sectorul bancar european vor de mult timp mai multă consolidare pentru a îmbunătăţi stabilitatea financiară a băncilor, dintre care multe valorează pe piaţă mai puţin decât în timpul crizei financiare globale. Din consolidare se pot naşte bănci capabile să rivalizeze cu uriaşii din SUA şi Asia. Bonnafe apreciază că până şi fuziunile şi achiziţiile între bănci locale sunt dificile. „Trebuie să plăteşti mai mult decât preţul ţintei. Trebuie să o cumperi la suprapreţ şi când devii mai mare, supravegherea înseamnă că trebuie să scoţi şi mai mulţi bani.“ La nivel european, sectorul bancar se micşorează ca număr de jucători. Cel mai recent raport al Federaţiei Bancare Europene arată că în 2021 în UE funcţionau 5.263 de bănci, cu 35% mai puţine faţă de 2009, anul în care a început faza de contracţie. În schimb, valoarea activelor bancare îşi revine din 2018. Germania are cel mai mare număr de bănci ca pondere în totalul UE, de 27%. Urmează Polonia, cu 11%, şi Austria, cu 9%. În ceea ce priveşte Franţa lui Macron, aceasta se remarcă prin locul doi pe care se poziţionează în UE la numărul de angajaţi din sectorul bancar, Germania fiind pe primul loc, Polonia pe 5 şi România pe 8. Cât despre Societe Generale, una din emblemele sectorului bancar francez, aceasta se retrage de pe pieţele străine. Banca îşi vinde tot portofoliul de credite din România. Vestea a venit după ce instituţia de credit a anunţat că reduce cu 947 personalul cartierului general de la Paris prin plecări voluntare. Angajaţii spun că au fost luaţi prin surprindere de decizie şi acuză comunicarea proastă a managementului. Însă SocGen anunţase cu mult înainte că vrea să diminueze costurile renunţând la mii de locuri de muncă. Angajaţii de la Paris se aşteaptă la mai multe concedieri. Între timp, banca a anunţat că vinde unitatea de asigurări şi banking din Maroc şi divizia generală de finanţare pentru echipamente profesionale (către un rival francez). Sunt semnale că SocGen va renunţa şi la alte subsidiare africane, o tendinţă generală la băncile franceză. Les Echos scrie că grupul francez ar căuta să vândă şi neobanca Shine, achiziţionată în 2020. În toamna trecută se zvonea că SocGen ar vrea să renunţe şi la active din Germania. CEO-ul grupului francez, Slawomir Krupa, referindu-se la comentariile lui Macron, a spus că fuziunile transfrontaliere sunt improbabile în Europa. În schimb, şeful de la UniCredit Andrea Orcel a lăudat ceea ce el consideră a fi sprijinul dat de preşedintele francez consolidării sectorului, pe care-l consideră fragmentat. „Este bine să ai acest angajament din partea unui lider european“, a spus el într-un interviu pentru Financial Times. „Însă, dacă regulile nu se schimbă, nimeni nu va fi interesat de altceva în afară de trazacţii locale deoarece nu poţi obţine sinergii.“ În Polonia, americanii par să-l contrazică. Una dintre cele mai mari mişcări pe piaţa M&A poloneză din ultimii ani este cumpărarea VeloBank, ceea ce a rămas după restructurarea forţată a Getin Noble Bank, de către fondul de investiţii din SUA Cerberus. Dar aceasta după ce în 2021 Pekao, bancă de stat şi una din cele mai mari instituţii de credit din Polonia, a preluat activele locale ale Idea Bank, parte din holdingul Getin.