Sursele atrase de bancile comerciale din strainatate pe termen mediu si lung au ajuns in mai la 13,4 miliarde de lei noi (peste 3,7 miliarde de euro), marcand astfel o crestere cu aproape 200% fata de aceeasi perioada a anului trecut.
Numai din decembrie 2004, soldul acestor pasive externe a crescut cu peste 60%. Expansiunea rapida a surselor atrase din strainatate a avut loc in conditiile in care pe piata interna cererea de credite, mai ales in valuta, a fost puternica.
La sfarsitul lui iunie, creditul neguvernamental in valuta marca o expansiune de peste 61% (exprimata in euro) comparativ cu aceeasi perioada a anului precedent. In acest interval, creditul neguvernamental in lei a crescut cu aproape 22% in termeni reali.
De altfel, soldul creditelor contractate in euro a marcat anul trecut o crestere de peste 70%, fata de un ritm de 26% la finantarile in lei. Astfel, creditele contractate in moneda straina (euro si dolari) reprezinta aproape trei sferturi din totalul sumelor acordate de institutiile de credit.
Dinamica mult mai rapida a creditarii in valuta se explica prin atractivitatea imprumuturilor in devize, care sunt mult mai ieftine. Chiar la inceputul acestui an, dobanzile la creditele in euro erau de 9,7% pe an, comparativ cu 26,8% pentru imprumuturile in lei. Pana la sfarsitul lui mai dobanzile la lei au inregistrat o scadere sensibila, ajungand la 18,8%. Chiar si asa, creditele in euro raman de doua ori mai ieftine, cu o dobanda medie de 9,4%.
Bancile isi permit sa perceapa dobanzi mici la valuta, in conditiile in care majoritatea jucatorilor importanti de pe piata sunt detinuti de grupuri financiare internationale, beneficiind astfel de finantari ieftine in moneda straina.
Confruntata cu aceasta expansiune rapida a creditarii, mai ales in valuta, banca centrala a introdus o serie de masuri menite sa scumpeasca creditele in valuta.
Astfel, BNR a majorat anul trecut rata rezervelor minime obligatorii (RMO) la valuta la 30%. Masura nu a avut insa un impact vizibil, astfel ca in luna februarie a acestui an BNR a decis sa extinda baza de aplicare a RMO si pentru pasivele in valuta atrase, cu o scadenta mai mare de doi ani. La sedinta consiliului de administratie al BNR de luna trecuta s-a hotarat extinderea acestei hotarari si pentru pasivele atrase inainte de februarie.
Guvernatorul Mugur Isarescu a declarat de altfel recent ca ia in considerare majorarea in continuare a ratei RMO la valuta pana la 35%, in incercarea de a face creditarea in moneda straina mai putin atractiva.
In paralel, banca centrala a facut presiuni pentru reducerea dobanzilor la creditele in lei, astfel incat finantarea in moneda locala sa reprezinte o alternativa viabila la imprumutarea in valuta. Bancherii spun de asemenea ca singura metoda eficace de a reduce cererea substantiala pentru creditarea in moneda straina este ieftinirea celei in lei, astfel incat aceasta sa reprezinte o alternativa reala.
Bancile au redus sensibil in ultima vreme dobanzile la lei, insa in paralel au operat si diminuari ale dobanzilor la valuta, preferand sa sacrifice o parte din marje pentru a ramane in joc pe o piata puternic concurentiala, dar cu un potential insemnat.
De altfel, bancherii sustin ca nu este necesara limitarea creditarii in valuta, care se dovedeste o afacere foarte buna. Restantele la rambursarea creditelor raman de altfel la un nivel tolerabil, insa riscul aparitiei unor probleme in cazul unor evolutii neprevazute ale cursului este semnificativ. In conditiile in care majoritatea celor care se imprumuta in valuta realizeaza venituri in lei, oficialii bancii centrale se tem ca expansiunea in continuare a creditarii in valuta ar putea sa aiba reprecusiuni asupra intregului sistem. liviu.chiru@zf.ro
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
