Băncile din top 10 după active au fost afectate diferit decreşterea numărului clienţilor care au încetat să-şi plăteascăratele la credite, astfel că ponderea raportată a creditelorneperformante în totalul împrumuturilor acordate variază într-uninterval foarte larg, cuprins între 6% şi 22%, potrivit datelorpublicate de instituţiile de credit la jumătatea anului.
Fără nicio excepţie, tendinţa a fost însă de deteriorare aportofoliilor. Dintre cele mai mari zece bănci după valoareaactivelor administrate, cea mai slabă calitate a portofoliului decredite era înregistrată de Volksbank, cu o rată a neperformantelorde 21,6% încă de la sfârşitul lui martie. Austriecii nu au publicatdate privind riscul de credit la nivel local la jumătatea anului,dar după primele trei luni aveau credite neperformante de 675 mil.euro, aproape jumătate din neperformantele înregistrate în toatecelelalte ţări din Europa Centrală şi de Est unde banca esteprezentă. Dintre celelalte bănci de top, doar ING şi banca de statCEC Bank nu au anunţat rezultatele după primele şase luni.
BCR, cea mai mare bancă locală după active, înregistra la jumătateaanului credite neperformante reprezentând 14,7% din portofoliu, întimp ce Bancpost şi UniCredit Ţiriac consemnau rate deneperformanţă de 12,9%, respectiv 10,9%. La polul opus se situauAlpha Bank cu o pondere a neperformanţetor în total credite de5,7%, BRD cu 5,9% şi Banca Transilvania cu aproape 6%.
Raiffeisen a raportat la sfârşitul lui iunie credite neperformantereprezentând 8,4% din soldul total, iar Banca Românească o rată deneperformanţă de 8,5% (conform metodologiei de calcul a BNR). BancaRomânească prezintă însă şi un indicator al neperformantelorajustat cu valoarea garanţiilor, creditele neperformante coborândîn acest caz până la 4,8% din portofoliu. În martie-aprilie, cândeconomia părea să se îndrepte în direcţia bună, bancherii seaşteptau ca vârful neperformantelor să fie atins la jumătateaacestui an, dar aşteptările le-au fost date peste cap de anunţareamăsurilor de austeritate, în primul rând de tăierea cu 25% asalariilor din sectorul bugetar. Aşadar, în prezent, cele maioptimiste estimări indică o stabilizare a calităţii portofoliilorde credite abia spre finalul lui 2010. "Sper ca tendinţa dedeteriorare a portofoliilor de credite să se oprească undeva întrimestrul patru. Evoluţia din trimestrul trei ridică încă semnede întrebare din cauza măsurilor fiscale adoptate în ultimaperioadă, dar după ce va trece impactul acestor măsuri aş vedeao raţiune pentru stabilizarea creditelor neperformante",comentează analistul economic Aurelian Dochia.
La nivelul sistemului bancar, creditele trecute în categoriaîndoielnic şi pierdere - cu întârzieri la plată de peste 60 de zile- ajungea în iulie la 18,6% din împrumuturile totale, de la 15,3%la sfârşitul anului trecut.
În condiţiile creşterii neperformantelor, băncile au fost nevoitesă aloce sume mai mari pentru constituirea de provizioane, astfelcă la jumătatea anului pierderea cumulată pe întreg sistemulbancar se ridica la peste 55 de milioane de euro, după un profit de100 de milioane de euro în intervalul ianuarie-martie.
Cele mai mari probleme se înregistrează în rândul băncilor de taliemică, din cauza dimensiunilor reduse acestea nu au reuşit să-şidiversifice riscurile.
De exemplu, Carpatica - o bancă de talie mică specializată pefinanţarea IMM-urilor - înregistra la sfârşitul lui iunie creditecu întârzieri la plată mai mari de 60 de zile de 694 de milioane delei (158 de milioane de euro), reprezentând 56% din soldul totalal împrumuturilor acordate. Carpatica este listată la Bursa deValori Bucureşti (BVB) şi este obligată să publice trimestrialrezultatele financiare, în timp ce alte bănci mici sunt mult maipuţin transparente.
În contextul creşterii neperformantelor şi al deteriorăriipercepţiei de risc după anunţarea de către Guvern a măsurilor deausteritate, băncile au stopat procesul de reducere a dobânzilorla credite înregistrat în prima jumătate a anului, iulie fiind adoua lună consecutivă de creştere a costului finanţării.
În paralel, spun analiştii, revenirea creditării este împiedicatăşi de lipsa de cerere solvabilă din partea clienţilor, care încontextul incertitudinilor din economie au renunţat la planurilede investiţii pentru care ar fi putut obţine finanţare.
"Evident, există destule companii aflate într-o situaţie dificilăşi care ar avea nevoie de finanţare, dar băncile sunt prudente cuastfel de clienţi pentru că în ultimă instanţă aceştia sunt ceicare contribuie la creşterea neperformantelor", mai spune AurelianDochia.
