Bănci și Asigurări

Toţi ochii sunt acum pe noile prognoze de creştere. Uimitor, nu toţi analiştii dau recesiune. Instituţiile de credit reevaluează puternic în jos creşterea economică: estimările merg de la plus 1,8% la minus 3,9%

Toţi ochii sunt acum pe noile prognoze de creştere. Uimitor, nu toţi analiştii dau recesiune. Instituţiile de credit reevaluează puternic în jos creşterea economică: estimările merg de la plus 1,8% la minus 3,9%

Autor: Iulian Anghel

23.03.2020, 08:46 1040

♦ Pentru economişti nu mai încape discuţie că economia va suferi puternic în urma crizei medicale ♦ Întrebarea este care vor fi intensitatea crizei şi parcursul ei ♦ Pe termen scurt, estimările de creştere sunt lipsite de speranţe; pe termen mediu sunt mai degrabă generoase.

Economia va scădea în acest an cu 2,5%, dar va recupera furtunos în anul ce vine când creşterea va fi de 4,5%, estimează economiştii de la Raiffeisen Bank. Cam în acelaşi ton, economiştii de la ING Bank, care prognozează o scădere pentru acest an de 0,9%, văd o prăbuşire în prima parte a lui 2020 şi o revenire spre final de an. Ambele instituţii cred că  trimestrul al doilea va fi unul „teribil“. Cea mai aspră estimare de creştere este a BRD, care vede, într-un scenariu de bază, o cădere de 3,9% (scenariul optimist este o scădere de 0,5%, iar cel pesimist o cădere de 7%).

Cât de greu este să faci estimări într-o astfel de criză, când seriile lunare nu te ajută deloc pentru că totul se petrece uimitor de repede, o arată estimările Erste Group Bank: trei prognoze, toate în jos, în ultimele două săptămâni – ultima mizând pe o creştere de 1,8%, cel mai optimist dintre scenariile făcute publice în aceste săptămâni de criză. Nu este de mirare însă. FMI prognoza acum nici o lună că economia lumii va suferi marginal de pe urma crizei – o scădere în marjă, de 0,1%. Trei săptămâni mai târziu, şefa BCE, Christine Lagarde, estima într-o întâlnire confidenţială, o cădere a zonei euro de 5%, dacă carantina durează trei luni (sunt luni în care „factorul de producţie“ este aproape complet scos din joc, în multe ramuri, pentru că oamenii stau acasă). De fapt, aceasta este necunoscuta cea mare: când se potoleşte virusul, astfel ca oamenii să poată relua lucrul.

Anul părea că începe bine. 2019 arătase o creştere puternică a investiţiilor publice şi private, concomitent cu un avans al consumului neaşteptat în T IV (creştere în ultimul trimestru, an/an, de 4,3%, cu mult peste aşteptări) şi cu un plus de 11% în ianuarie 2020). Aşadar, premisele de creştere erau şi sunt, problema este prima parte a anului.

„Deşi săptămâna trecută (acum două săptămâni – n.red.) eram încă relativ optimişti, avalanşa de revizuiri a creşterii şi semnalele pe care le obţinem din economia reală ne aduc în punctul în care estimăm o contracţie a PIB în 2020“, arată o analiză a ING Bank pentru România, semnată de economistul Valentin Tătaru. Şi adăuga el: T 1/2020 va marca o cădere „teribilă“ faţă de T 4/2019, la fel şi T 2/2020. Dar va urma o revenire treptată, ceea ce va duce PIB-ul la un minus 0,9% pe întreg anul.

Ionuţ Dumitru, economistul-şef al Raiffeisen Bank, arată că economia României este „teoretic“ mai puţin expusă, un scut al proprie-i slăbiciuni: are un grad mai mic de deschidere al economiei (79% exporturi şi importuri, ca pondere în PIB). Apoi, legăturile comerciale cu China sunt mai reduse şi ponderea în PIB a turismului, semnificativ mai mică decât a ţărilor din ECE. Vulnerabilitatea României este dată, arată economistul, în special de spaţiul fiscal extrem de limitat din cauza creşterii foarte rapide a deficitului bugetar din ultimii ani.

După o consolidare fiscală semnificativă în anii de recuperare postcriză şi, într-o măsură, şi sub presiunea UE care cerea un deficit structural de maximum 1% din PIB (datoria României este relativ mică) deficitul bugetar a scăzut treptat de la 9,1% din PIB în 2009 (anul cel mai greu al crizei financiare) la 0,6% din PIB în 2015. După această dată, noua politică de creştere economică prin consum (având ca levier creşterile de salarii în sectorul administrativ, creşterea salariului minim şi reducerile de taxe) a determinat majorarea deficitului bugetar până ce acesta a ajuns la 3% din PIB în 2018 şi 4,6% din PIB în 2019. Majorarea deficitului în anii din urmă a redus spaţiul fiscal, chiar dacă datoria publică este la un nivel redus (35,5% din PIB, la finalul lui 2019). Dar, mai mult decât oricând, statul trebuie să intervină pentru a salva economia.

„Probabil că măsurile cele mai eficiente de combatere a efectelor perturbatoare ale coronavirusului la nivel global vor fi cele de natură fiscal-bugetară“, explică economistul-şef al Raiffeisen Bank.

Aşteptările analiştilor economici sunt că economia zonei euro, principalul partener comercial al României, şi în particular Germania şi Italia (primii doi parteneri comerciali ai României), vor înregistra o recesiune tehnică anul acesta, mai arată Dumitru.

Institutul de Cercetări Economice, ifo Institut, cel mai influent think-tank de cercetare a economiei din Germania arăta săptămâna trecută că sentimentul ce domină în Germania este unul lugubru: „În special, aşteptările companiilor s-au întunecat ca niciodată. Evaluările situaţiei actuale s-au agravat considerabil. Economia germană avansează în recesiune“.

Recesiunea Europei va lovi în exporturile României şi, în principal, în industrie care face 70% din exporturi. Deja marile companii industriale şi-au închis porţile în România. Exporturile nete contribuiau oricum negativ la creşterea economică. Contribuţia negativă a industriei, la aceeaşi creştere, de 0,3% în 2019, probabil că se va amplifica.

La acest moment, sectorul cel mai lovit este cel al comerţul (cu ridicata şi cu amănuntul; repararea autovehiculelor şi motocicletelor; transport şi depozitare; hoteluri şi restaurante) care are o pondere în PIB de 18%. Dar, industria, cu o pondere de 23%, vine din urmă şi căderea celor două sectoare va afecta creşterea economică foarte vizibil.

“În criza din 2009, reducerea comenzilor a prăbuşit industria prelucrătoare cu 40% în doar 3 luni. cum va fi la fel. Industria este fragilă pentru că lucrează cu marje de profit mici, de 3-4“, îşi aminteşte Cristian Pârvan, secretarul general al Asociaţiei Oamenilor de Afaceri din România (AOAR).

Pe partea de consum (utilizarea PIB) sunt aşteptate şocuri negative şi de ofertă şi de cerere, fapt ce va conduce la o perturbare semnificativă a economiei europene şi, implicit, a economiei României în trimestrele 1 şi 2 (cu o contracţie severă în trimestrul 2), spune Dumitru. Dar, adaugă el, în a doua parte a anului şi în 2021 am putea avea o recuperare economica rapidă, pe măsura ce economiile revin la un nivel normal de utilizare a capacitatilor de productie.

„Acest scenariu se poate modifica în funcţie de dinamica pandemiei de coronavirus în saptămânile şi lunile următoare şi de răspunsul autorităţilor prin măsuri fiscal-bugetare şi monetare la provocările economic“, arată economistul-şef al Raffeisen Bank.

AFACERI DE LA ZERO