"Multi isi leaga sperantele de trimestrul III, dar daca nu vorfi confirmate, trimestrul I din 2010 va arata fundamental diferit.Nu sunt convins ca vedem toate efectele crizei si ca putem spune'ce era mai rau a trecut', iar in cazul in care criza va continuanu este exclus ca anul viitor sa vedem tranzactii de consolidare pediferite piete, inclusiv in sectorul bancar, unde exista ocapacitate care trebuie restransa."
De altfel, finantarea unor achizitii ar putea fi principaladestinatie a unor cereri de credite noi in sectorul corporate,pentru ca in rest nu se mai fac investitii in capacitati noi deproductie si nici in real-estate.
"Este clar ca se cauta tranzactii pe piata, oportunitati deconsolidare. Criza nu a fost insa destul de dura sau destul delunga pentru a forta asemenea miscari. Multi au supravietuit panaacum cu vanzari mai mici, cu taieri de costuri si doar daca ajungcu afacerile la minimum minimorum si isi pierd orice speranta vorfi gata sa vanda", spune Van Groningen. Cat priveste lunileurmatoare, el considera ca nu se poate face abstractie de situatiapolitica: "In trimestrul IV vor fi facute eforturi pentru a seevita sa apara neplaceri, insa marea intrebare este ce va urma intrimestrul I."
Seful Raiffeisen crede ca principala lectie a crizei, si pentrubanci, si pentru clientii lor, este ca nu e bine sa te indatorezila maximum incercand sa gestionezi riscuri care de la un punctincolo nu mai pot fi gestionate.
"Pentru bancile din Romania nu este bine sa se mai bazeze perefinantare din strainatate si este important sa fim maiechilibrati pe raportul credite/depozite, asa cum pentru companiilectia este ca nu e bine sa faci business cu prea multi baniimprumutati. Acum procesul de ajustare a inceput, dar va fi dedurata. Nu putem spune 'gata, s-a rezolvat'."
Pe de alta parte, bancherul admite ca in conditiile in caresomajul creste, iar companiile nu mai fac profituri, bancile nuprea mai au de unde sa atraga depozite.
Van Groningen nu considera ingrijoratoare ponderea la care auajuns creditele neperformante din sistem. "Ar trebui sa se tinacont de faptul ca majoritatea clientilor isi platesc la timpratele, chiar daca trebuie sa faca eforturi, contrar impresiei carese poate crea. La capitolul rau-platnici avem doua situatii: ceicare vor sa plateasca, dar nu mai pot din cauze obiective si estein interesul nostru sa-i sprijinim cu solutii, si cei care potplati, dar nu vor si prefera sa invoce criza. Acesta din urma esteun fenomen pe care inca incercam sa-l intelegem."
Bancherul ii sfatuieste pe clienti sa nu astepte sa acumulezedoua-trei luni de restante, ci sa mearga din timp la banca sadiscute variante de restructurare a creditelor, avertizand insa caacestea inseamna un cost mai mare.
De asemenea, Van Groningen readuce in discutie diferentelemetodologice de tratare a provizioanelor dupa standardele romanestide contabilitate (RAS) fata de standardele internationale(IFRS).
Discrepantele sunt atat de mari, incat un profit in IFRS poateinsemna pierdere in RAS, asa cum se intampla in cazul multor bancide pe piata.
"Inca asteptam sa vedem o apropiere mai mare intre cele douasisteme de raportare la capitolul provizioane si cred ca problemase va regla in octombrie cand misiunea FMI ar urma sa revina laBucuresti." Dupa standardele internationale, bancile trebuie safaca provizioane dupa 180 de zile de intarziere la plata ratelor,iar dupa cele romanesti incepand de la 90 de zile. De asemenea, BNRaccepta deducerea garantiilor doar in proportie de 25%, desi apromis mai mult.
"Era de mult clar ca in RAS profiturile sunt mai mici decat inIFRS, respectiv pierderile sunt mai mari, asa ca MinisterulFinantelor ar trebui sa fie interesat ca bancile sa treaca la IFRSpentru a putea strange impozite mai mari. Pe mine nu ma deranjeazasa ramanem in RAS atat timp cat astfel platesc taxe mai mici."
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
