♦ Luând în considerare doar cele 3 mari categorii de venituri incluse de autorităţi în cifra de afaceri la 5 bănci mari care au peste 60% din sistemul bancar, în cazul Băncii Transilvania taxa anuală ar ajunge la circa 200 mil. lei, iar la BCR impactul ar fi de 150 mil. lei ♦ La BRD nivelul taxei de 2% pe cifra de afaceri ar fi de 110 mil. lei, după cum a transmis banca pentru ZF, iar Raiffeisen ar putea să ajungă să plătească un impozit suplimentar de 100 mil. lei, apropiat de suma ce poate fi plătită de UniCredit, de 90 mil. lei ♦ Având în vedere metodologia de calcul al cifrei de afaceri indicată în actul normativ şi luând în calcul cele 3 categorii mari de venituri impactul anual al suprataxei s-ar îndrepta către 850-900 mil. lei pentru întregul sistem bancar ♦ În plus, băncile ar plăti şi impozit pe profit, care la jumătatea anului a fost de 1,33 mld. lei la nivelul întregului sistem bancar, potrivit datelor BNR, adică ar fi de 2,7 mld. lei pentru tot anul 2023, dacă şi în S2 performanţa este similară cu cea din S1.
Băncile (persoane juridice române şi sucursalele din România ale instituţiilor de credit, persoane juridice străine) datorează începând de anul viitor pe lângă impozitul pe profit şi un impozit pe cifra de afaceri calculat prin aplicarea unei cote de 2% asupra cifrei de afaceri, pentru perioada 1 ianuarie 2024 - 31 decembrie 2025 inclusiv şi de 1%, începând cu data de 1 ianuarie 2026. Iar cifra de afaceri ar include veniturile băncilor din activitatea operaţională, nu şi venituri excepţionale (cum ar fi, de exemplu, venituri din reversarea unor provizioane), după cum se înţelege din actul normativ.
Mai exact, cifra de afaceri în cazul băncilor ar include venituri din dobânzi, venituri din dividende, venituri din taxe şi comisioane, câştiguri (pierderi) din derecunoaşterea activelor şi datoriilor financiare care nu sunt evaluate la valoarea justă prin profit sau pierdere (net), câştiguri sau pierderi aferente activelor şi datoriilor financiare deţinute în vederea tranzacţionării şi cele nedestinate tranzacţionării (net), câştiguri sau pierderi aferente activelor şi datoriilor financiare desemnate ca fiind evaluate la valoarea justă prin profit sau pierdere (net), câştiguri sau pierderi din contabilitatea de acoperire (net), diferenţe de curs de schimb (câştig sau pierdere), net; câştiguri sau pierderi din derecunoaşterea activelor nefinanciare, net şi alte venituri din exploatare, conform proiectului de lege privind măsurile fiscale. Taxarea suplimentară a băncilor cu 2% din cifra de afaceri ar urma să se aplice începând din 2024.
„Taxa suplimentară de 2% pe cifra de afaceri poate să afecteze capacitatea unor bănci de a susţine ritmul creditării, astfel că putem asista la încetinirea creşterii economiei. Cele mai afectate ar putea să fie băncile cu pierdere care ar putea să nu suporte regimul de taxare şi având în vedere că ar putea fi nevoite să aducă capital suplimentar, pot fi puse în situaţia de a scădea creditarea“, susţin surse din piaţa bancară.
