Hidroelectrica a scăpat de contractele cu "băieţii deştepţi" şi a renegociat contractul de furnizare a energiei către Alro la un preţ mai bun, dar administratorul judiciar al companiei spune că pentru a ieşi din insolvenţă compania trebuie să scape şi de contractele care o "căpuşează" în amonte, adică cele cu furnizorii.
Remus Borza, reprezentantul firmei Euro Insol, administratorul judiciar al Hidroelectrica, spune că un termen realist de ieşire a producătorului de energie din insolvenţă este jumătatea anului viitor şi nu luna septembrie - octombrie, cum declarase săptămâna trecută premierul României Victor Ponta.
"Unii trâmbiţează triumfalist ieşirea Hidroelectrica din insolvenţă în octombrie-noiembrie şi cred că insolvenţa s-a terminat prin denunţarea contractelor cu băieţii deştepţi. Încă nu este oportun. Aceste contracte bilaterale sunt doar vârful icebergului şi am identificat alte şapte cauze care au adus pagubele de sute de milioane de euro. «Lipitorile» căpuşează încă Hidroelectrica în amonte. În aval am denunţat contractele, dar au rămas cele de mentenanţă, retehnologizare şi investiţii unde devizele sunt umflate şi de două sau trei ori. Am plătit până în prezent 340 milioane de euro şi vom depăşi probabil 400 milioane de euro după ce am plecat în urmă cu câţiva ani de la contracte de antrepriză cu devize de 180 milioane de euro", a declarat Borza.
Creditorii pretind creanţe de 6-8 miliarde de lei
El a precizat că dacă nimeni nu va contesta tabelul de creanţe, Hidroelectrica ar putea aproba planul de reorganizare al companiei luna viitoare, însă consideră că acest lucru este puţin probabil, având în vedere că firma are 839 de creditori.
Potrivit administratorului judiciar al Hidroelectrica, până acum au fost înregistraţi în tabelul creditorilor 327 de creditori care cer 5,1 miliarde de lei de la Hidroelectrica şi până la final valoarea creanţelor pretinse ar putea ajunge la 6-8 miliarde de lei. Valoarea estimată este mult peste datoriile totale din bilanţul Hidroelectrica de la finalul anului trecut, de circa 4,2 mld. lei.
"Sezonul de vânătoare al băieţilor deştepţi s-a încheiat prin semnarea contractului cu cel mai mare consumator de energie din România, Alro. În acelaşi timp deschidem alte fronturi şi mă refer la acel litigiu cu ANRE privind recunoaşterea preţului de cost al energiei, la contractul cu Apele Române prin care preţul apei a fost majorat de patru ori şi contractele de antrepriză şi devizele mult supraevaluate", spune Remus Borza.
El a precizat că una dintre cauzele majore ale intrării Hidroelectrica în insolvenţă este preţul subvenţionat din cadrul contractelor bilaterale pe care producătorul de energie le avea încheiate cu mai multe companii.
1,1 mld. euro au ajuns la firme private în loc să ajungă în conturile Hidroelectrica
"Preţul mediu din contracte ajunsese să fie de 130 de lei/MWh faţă de cât se vinde energia în piaţă, să zicem de 250 lei/MWh şi chiar ajungând la 400 lei/MWh pe piaţa de echilibrare şi piaţa zilei următoare. Din 2006 şi până acum Hidro-electrica a fost văduvită de 1,1 miliarde de euro care s-au transferat la aceste firme private. Negocierile cu Alro au fost demarate la începutul lunii iulie. Dânşii credeau în continuare că pot să ia energie subvenţionată. Acest maraton al negocierilor s-a încheiat vineri noapte şi a fost semnat un act adiţional care aduce un preţ net superior. Din luna martie din cauza cotaţiei scăzute la preţul aluminiului preţul efectiv la care Hidroelectrica livra energie către Alro era de 114-115 lei/MWh. O mare parte a profitului realizat de Alro Slatina se datora energiei ieftine pe care o primea de la Hidroelectrica. În urma negocierilor veniturile noastre vor fi suplimentate cu 180 milioane de lei până la 300 milioane de lei începând cu anul 2013. Pentru anul 2012 suplimentarea veniturilor va fi de 64 milioane de lei", a mai spus administratorul Hidroelectrica.
El spune că a decis să nu rezilieze contractul cu Alro pentru că pe de o parte este cel mai mare consumator industrial din România, iar consumul său este în bandă, adică Hidroelectrica livrează energie 24 din 24 de ore, timp de 365 de zile pe an, inclusiv în timpul nopţii şi în weekend, când multe companii nu consumă energie.
Contractul cu Alro, păstrat ca să nu omoare "bruma de industrie rămasă"
În final Hidroelectrica s-a înţeles cu ruşii de la Alro să le livreze 3 TWh de energie pe an la un preţ situat între 180 lei/MWh şi 205 lei/MWh, în funcţie de preţul aluminiului şi cotaţia preţului la energie de pe piaţa OPCOM.
Borza spune că seceta a făcut ca preţul la energie să urce semnificativ, dar că în ultima vreme acesta a coborât după ce "băieţii deştepţi" care au pierdut contractele cu Hidroelectrica s-au reprofilat şi în prezent importă energie din Ucraina la un preţ inferior de 30 euro/MWh şi îl vând pe piaţa românească, unde energia ajunge să se vândă şi cu 80 - 90 euro/MWh.
"Pe piaţa contractelor bilaterale preţul ajunge la 267 de lei/MWh, pe piaţa zilei următoare la 300 lei/MWHh şi 400 de lei/MWh pe piaţa de echilibrare. Aceasta este o situaţie atipică însă. Un preţ de 80 de euro/MWh în România, câtă vreme pe piaţa europeană preţul mediu este de 47 de euro/MWh, va omorî şi bruma de industrie care a mai rămas. Eu pariez pe o diminuare a preţului pe MW-ul de energie în România care se datorează secetei şi minimului istoric de producţie înregistrat de Hidroelectrica, de 13 TWh faţă de un maxim de 19,8 TWh atins în anul 2010", a spus Remus Borza.
El a precizat că anterior renegocierii contractelor bilaterale Hidroelectrica vindea energie chiar şi sub preţul de cost, care în prezent este de 138 lei/MWh din cauza secetei.
Hidroelectrica atacă şi marjele distribuitorilor de pe piaţa reglementată
Una dintre direcţiile de creştere a profitabilităţii Hidroelectrica este de transfer al marjelor intermediarilor către producătorul de energie, spune Borza.
"ANRE a promis că de la 1 septembrie va reduce cu 1 TWh cota de electricitate pe care Hidroelectrica trebuie să o livreze pe piaţa reglementată. Preţul va creşte cu 20%, dar nu pentru populaţie. Noi tot timpul am cerut la ANRE recunoaşterea preţului de cost fără să impacteze preţul la consumatorul final. Diferenţa se regăseşte în marjele comerciale ale distribuitorilor şi transportatorilor de energie, cum ar fi Transelectrica, Enel, Cez, E.ON. ANRE a favorizat distribuitorii şi transportatorul de energie în ultimii ani în detrimentul producătorilor. O politică nesăbuită pentru că producătorii n-au mai avut bani să crească puterea instalată şi randamentele energetice şi ne găsim în prezent în situaţia de a nu putea gestiona această criză energetică", a precizat administratorul judiciar al Hidroelectrica.
Remus Borza a dat ca exemplu ArcelorMital Galaţi, care ar avea nevoie de 1,7 TWh de energie pe an şi a făcut apel la stat şi la producătorii de energie să le vândă energie, însă atât Termoelectrica, cât şi Nuclearelectrica funcţionează deja la capacitate maximă, iar Hidroelectrica are supracontractare de energie şi nu le poate furniza niciun MW în plus de energie, astfel că producătorul de oţel s-a văzut nevoit să cumpere energie de pe piaţa de echilibrare şi la 400 lei/MWh.
Băncile au câştigat sute de milioane de euro şi vor mai câştiga
"Hidroelectrica şi-a planificat investiţii de 6,4 miliarde de euro în intervalul 2010 - 2025, însă din lipsa fondurilor s-au amânat de la un an la altul. Cu datorii de peste un miliard de euro şi pe pierdere Hidroelectrica nu este bancabilă şi volumul de credite s-a restrâns. Totuşi compania are active negajate de 4,7 miliarde de euro şi a plătit de la deschiderea procedurii de insolvenţă către bănci 33,7 milioane de euro. La început multe bănci ameninţau cu anularea şi ruperea acestor contracte de credit. Totuşi băncile au câştigat sute de milioane de euro din contractele cu Hidroelectrica şi le asigur că vor câştiga încă pe atât şi în viitor pentru că avem nevoie de credite să facem investiţiile pe care ni le-am propus", a spus Borza.
Hidroelectrica are credite contractate pe termen scurt de la ING (38 milioane lei), Alpha Bank România (80 milioane lei), BRD (300 milioane lei), Citibank Europe (46 milioane dolari), RBS Bank (32 milioane euro), Libra Bank (13,5 milioane de lei) şi Banca Transilvania (120 milioane de lei).
El spune că în urma renegocierii contractelor de energie de la deschiderea procedurii de insolvenţă, Hidroelectrica "îşi va lua zborul" anul viitor, când estimează că va înregistra un profit record, de 50 milioane de euro, şi se aşteaptă ca şi anul acesta compania să încheie pe profit, după ce în primele şase luni a raportat o pierdere de 30 mil. lei pe fondul secetei din acest an, care a redus puternic producţia de energie şi a afectat veniturile societăţii cu circa 800 milioane de lei (176 milioane de euro).
Sezonul de vânătoare al băieţilor deştepţi s-a încheiat prin semnarea contractului cu cel mai mare consumator de energie din România, Alro. În acelaşi timp deschidem alte fronturi şi mă refer la acel litigiu cu ANRE privind recunoaşterea preţului de cost al energiei, la contractul cu Apele Române prin care preţul apei a fost majorat de patru ori şi contractele de antrepriză şi devizele mult supraevaluate.
Noi tot timpul am cerut la ANRE recunoaşterea preţului de cost fără să impacteze preţul la consumatorul final. Diferenţa se regăseşte în marjele comerciale ale distribuitorilor şi transportatorilor de energie, cum ar fi Transelectrica, Enel, Cez, E.ON.
Remus Borza partener coordonator al Euro Insol - administratorul judiciar al Hidroelectrica
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
