Investitorii de pe piaţa locală de capital au parte de un început de an agitat şi plin de incertitudini. Europa stă pe un butoi de pulbere: în Germania tot mai multe voci cer ieşirea din zona euro, Franţa şi Austria au pierdut ratingul triplu A, Grecia încearcă să negocieze un nou acord cu creditorii. În Orientul Mijlociu şi Africa situaţia rămâne extrem de tensionată, în special în strâmtoarea Hormuz din Golful Piersic, unde Iranul şi SUA joacă "cine cedează primul", punând presiune pe preţul petrolului.
Cele mai mari riscuri vin din Grecia
Grecia este din nou în prim-plan. Reluarea negocierilor dintre guvernul de la Atena şi creditorii privaţi ai Greciei este esenţială pentru calmarea situaţiei, care este acum mai încordată decât înaintea summitului liderilor din zona euro din octombrie 2011, când a fost anunţat planul de salvare a Greciei. Planul adoptat atunci a fost ca datoria Greciei faţă de creditorii privaţi să fie redusă cu 50% prin schimbarea obligaţiunilor de stat existente cu unele noi, cu o valoare mai mică.
Astfel, investitorii privaţi care au cumpărat bonduri greceşti pierd jumătate din valoarea acestora, iar în schimb Guvernul grec se angajează să continue măsurile de austeritate astfel încât să-şi poată onora pe viitor obligaţiile. Deţinătorii de obligaţiuni greceşti, printre care se numără mari bănci din Europa, nu au fost deloc încântaţi de acest acord, care face ca CDS-urile pe care le-au cumpărat ca să se asigure împotriva falimentului Greciei să nu mai aibă nicio valoare. Ei au fost nevoiţi totuşi să accepte aranjamentul pentru că alternativa, respectiv falimentul dezordonat al Greciei, este mult mai riscantă şi ar putea genera pierderi şi mai mari.
Totuşi, investitorii nu reuşesc acum să se pună de acord cu autorităţile elene în privinţa maturităţii şi a cuponului noilor obligaţiuni, iar negocierile au fost întrerupte pe 13 ianuarie. Doar la insistenţele Germaniei cele două părţi au anunţat că vor reveni la masa negocierilor pe 18 ianuarie. Soluţiile trebuie găsite rapid, pentru că pe 20 martie Grecia are de rostogolit obligaţiuni în valoare de 14,5 mld. euro care ajung la maturitate. În caz că nu se ajunge la un acord până atunci, e greu de anticipat care vor fi consecinţele asupra zonei euro şi a pieţelor.
Cresc nemulţumirile în Germania
Un alt risc important este că în Germania există tot mai multe voci care vorbesc despre ieşirea ţării din zona euro. Germania este cea mai mare economie din Europa şi menţine în acest moment zona euro pe linia de plutire, dar nemţii sunt tot mai nemulţumiţi că trebuie să plătească pentru a salva de la faliment state precum Grecia sau Italia. Ieşirea Germaniei din zona euro ar arunca pieţele financiare în haos.
Reducerea ratingului ţărilor şi a băncilor din zona euro
Reducerea ratingului Franţei, Austriei şi a altor ţări din zona euro de către Standard & Poor's, la finalul săptămânii trecute, nu a determinat o reacţie puternică pe pieţele europene, decizia fiind aşteptată încă de la finalul anului trecut şi deci încorporată în preţurile acţiunilor. O consecinţă a reducerii ratingului Franţei şi Austriei ar fi că şi ratingurile băncilor din aceste ţări vor fi reduse, iar, teoretic, costurile lor de finanţare vor creşte. Impactul asupra României nu va fi însă semnificativ, deoarece grupurile financiare străine cu operaţiuni pe piaţa locală au oprit încă de anul trecut finanţările acordate subsidiarelor din România.
Acţiunile băncilor rămân însă sub presiune, iar asta înseamnă riscuri mai ridicate atât pentru acţiunile Erste, BRD şi Banca Transilvania, cât şi pentru acţiunile celor cinci SIF-uri, care au expuneri de peste 50% din active pe sistemul bancar.
Tensiunile din Golful Persic pun presiune pe preţul ţiţeiului
Embargoul impus de SUA şi ţările europene împotriva importurilor de ţiţei din Iran a determinat creşterea tensiunilor din Orientul Mijlociu. Iranul şi SUA s-au angajat într-un joc al nervilor, miza fiind controlul strâmtorii Hormuz, prin care se desfăşoară circa o cincime din comerţul mondial cu petrol. Iranul ameninţă cu blocarea strâmtorii, ceea ce ar determina blocarea exporturilor de ţiţei din Kuwait şi Emiratele Arabe Unite şi o creştere puternică a preţului ţiţeiului pe pieţele internaţionale.
O creştere necontrolată a preţului barilului ar pune în pericol revenirea economică şi ar determina scăderi pe burse. Pe de altă parte, creşterea preţului ţiţeiului avantajează pe termen scurt companiile petroliere, ceea ce înseamnă că Petrom este o investiţie interesantă în acest context.
Protestele din ţară, un factor de instabilitate internă
Protestele care au cuprins la finalul săptămânii trecute tot mai multe oraşe din ţară şi care au degenerat în violenţe şi acte de vandalism în Bucureşti au început să aibă ecou şi în presa internaţională, ceea ce ar putea determina o atitudine şi mai rezervată din partea investitorilor străini, care nici până acum nu s-au înghesuit pe bursa de la Bucureşti.
Demonstraţiile ar putea determina Guvernul să revină asupra unor măsuri de austeritate luate în ultimii ani sau ar putea determina chiar alegeri anticipate, ceea ce creşte riscurile politice. Investitorii nu agreează în general perioadele cu alegeri când politicienii iau măsuri populiste. Asta limitează potenţialul de creştere a acţiunilor locale în următorul an. Dacă măsurile care vor fi luate sub presiunea protestatarilor vor ameninţa revenirea economică, atunci este posibil ca acţiunile să mai scadă.
Cum se pot proteja investitorii?
În general, în astfel de perioade de incertitudine, nu sunt recomandate investiţiile masive în acţiuni, ci o poziţie mai prudentă. Investitorii pot cumpăra gradual acţiuni în companii lichide care distribuie dividende atractive. Analiştii recomandă în general companiile din sectoare defensive, cum sunt energia, utilităţile, farmaceuticele sau telecom (care nu este disponibil în prezent pe bursa locală).
SIF-urile şi Fondul Proprietatea (FP) rămân în continuare plasamente interesante pe termen mediu şi lung, în condiţiile în care sunt evaluate la discounturi de peste 50% faţă de valoarea activelor şi vor distribui în acest an dividende semnificative.
Pentru surplusul de lichidităţi, o alternativă de plasament o reprezintă fondurile mutuale cu plasamente conservatoare (cele monetare şi de obligaţiuni).
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
