Bursa de Valori de la Bucureşti, catalogată piaţă de frontieră de agenţiile de evaluare financiară, închide 2018 cu o scădere de circa 5%, fiind pentru prima oară din 2015 încoace când indicele principal BET intră în teritoriul negativ la nivelul unui an, potrivit calculelor ZF pe baza datelor BVB.
Spre comparaţie indicele principal BET s-a depreciat în 2015 cu 1,1%, în special ca urmare a turbulenţelor puternice din China, una dintre cele mai mari economii la nivel mondial.
Indicele BET închide 2018 cu cel mai abrupt declin din 2011 încoace şi pune capăt unui an al extremelor în care a depăşit pentru prima oară în ultimii zece ani pragul de 9.000 de puncte pentru ca ulterior, în iarna anului, să scadă la minimul ultimilor doi ani ca urmare a anunţului unei Ordonanţe de Urgenţă cu impact puternic în principalele sectoare listate la Bucureşti.
“Impactul recentei ordonanţe va fi destabilizator pentru întreaga economie deşi modul concret în care se va propaga influenţa ordonanţei este dificil de prezis pentru că depinde de multe elemente - cum va merge economia in 2019, cât de puternică va fi cererea de creditare pe piaţă şi ce factori externi pot surveni. Scenariul unui început de recesiune în 2019 nu mai poate fi complet ignorat”, spune economistul Aurelian Dochia.
În câteva ore din şedinţa de miercuri, 19 decembrie, bursa românească a pierdut tot câştigul pe 2018 ca urmare a unei Ordonanţe de Urgenţă cu impact asupra celor mai reprezentative sectoare de la Bucureşti, bancar şi energie. Totodată OUG modifică şi structura Pilonului II, cel mai important investitori de la bursa locală.
Aurelian Dochia adaugă că bursa de valori este un perdant clar în urma aplicării noii ordonanţe.
“Pe de o parte evaluarea companiilor listate din domeniul financiar, energie sau telecomunicaţii se reduce drastic şi pe de altă parte investitorii la bursa învaţă pe pielea lor că mediul economic din România are un grad de risc mai ridicat decât estimaseră. Mă aştept ca în 2019 bursa de la Bucureşti să înregistreze o performanţa foarte modestă atât ca volum al tranzacţiilor cât şi ca indici bursieri”.
Pe 18 decembrie, când Ministerul Finanţelor anunţa după închiderea programului de tranzacţionare impozitarea băncilor în funcţie de nivelul Robor, dar şi alte măsuri asupra companiilor de energie şi Pilonului II, indicele BET avea 8.419 puncte. Miercuri, pe 19 decembrie, indicele se prăbuşea cu 11% la 7.475 de puncte şi practic pierdea tot randamentul de pe parcursul întregului an.
“La modul foarte general însă, recenta ordonanţă se va reflecta pe de o parte în scăderea profitabilităţii companiilor din sectoarele vizate – Finanţe, energie, telecomunicaţii – şi pe de altă parte în creşterea costurilor pentru consumatori. Situaţia este probabil riscantă pentru unele bănci mici care, pe cifrele actuale, trec pe pierdere după plata noii taxe pe active. S-ar putea chiar ca Ministerul Finanţelor, cel care a iniţiat această ordonanţa, să fie cel care va simţi în mod deosebit efectele negative pentru că finanţarea deficitului bugetar din 2019 precum şi refinanţarea datoriei existente se face prin împrumuturi de la aceleaşi bănci penalizate cu o aşa-zisă “taxa pe lăcomie””.
Ordonanţa de urgenţă 114/2018, care prevede introducerea unor taxe începând cu anul 2019 în mai multe sectoare de activitate, a fost publicată sâmbătă, 29 decembrie 2018, în Monitorul Oficial (MO nr. 1116).
În ceea ce priveşte măsurile care privesc sectorul serviciilor financiare (taxa pe activele financiare ale băncilor) şi sistemul de pensii administrate privat (creşterea cerinţelor privind capitalul social al administratorilor de astfel de fonduri), analiştii companiei de audit şi consultanţă fiscală KPMG susţin că ”textul aprobat nu a luat in calcul niciuna dintre îngrijorările exprimate de întreaga industrie a serviciilor financiare”, astfel că textul ordonanţei aprobate nu are modificări faţă de versiunea publicată de Guvern pe 21 decembrie pe site-ul ministerului de Finanţe la capitolul ”transparenţădecizională”.
Ordonanţa 114/2018 prevede introducerea unor taxe noi nu doar în sectorul serviciilor financiare şi în sistemul de pensii private, ci şi în domeniile energie, telecomunicaţii, producţia de ţigarete şi jocuri de noroc.
