Ziarul Financiar a scris încă din anul 2010 despre gravele nereguli în procedura de despăgubire de la ANRP, despre cum persoane cu influenţe politice au cumpărat dosare de la foştii proprietari de drept, sătui să aştepte, şi au găsit rapid rezolvare la ANRP, mituindu-i pe funcţionari.
În urma controalelor desfăşurate la sediul ANRP de Curtea de Conturi şi de Ministerul Finanţelor în 2012 a fost descoperit faptul că au fost invocate cazuri speciale pentru ca anumite dosare să fie soluţionate mai repede. Astfel au ieşit la lumină celebrele cazuri speciale, cu diverse adeverinţe emise de medicul de familie şi rapoarte medicale în care diagnosticele invocate erau infecţii urinare, fost fumător şi consumator de etanol.
Invocarea cazurilor speciale a fost posibilă şi graţie unui cadru legislativ deficitar: în mai 2011, printr-o ordonanţă de urgenţă, Guvernul condus pe atunci de Emil Boc a lăsat ANRP să decidă cine va primi cu prioritate acţiuni la FP. În mai 2011 Ziarul Financiar a scris despre cum o hotărâre de guvern i-a permis preşedintei de atunci a Autorităţii Restituirilor Crinuţa Dumitrean să decidă cine va primi cu prioritate cele 36% din acţiunile Fondului Proprietatea pe care le mai deţinea Ministerul Finanţelor dacă erau invocate „cazuri medicale, cazuri sociale etc.“. Astfel, printr-un etcetera hotărârea de guvern i-a permis fostei preşedinte a ANRP, numită de PDL, să decidă cine primeşte cu prioritate acţiuni evaluate la 640 mil. euro.
Fosta şefă a ANRP Crinuţa Dumitrean este azi în arest, fiind cercetată alături de fosta şefă a DIICOT Alina Bica, doi deputaţi şi alte persoane pentru acordarea unei despăgubiri pentru un teren supraevaluat cu 62 mil. euro.
Din raportul Corpului de Control al Primului-Ministru, semnat la 6 martie 2015, reiese că dintr-un total de 2.260 de dosare atribuite pe Legea 10/2001 şi rezolvate cu prioritate de ANRP prin clasare drept cazuri excepţionale, un număr de 131 de dosare au fost soluţionate în favoarea cesionarilor de drepturi. Raportul menţionează că includerea în categoria cazurilor excepţionale s-a făcut în mod subiectiv, în lipsa unor criterii transparente şi verificabile.
Cele mai mari despăgubiri acordate unor cesionari clasaţi drept cazuri excepţionale au fost încasate de omul de afaceri Mihai Rotaru (109 mil. lei), de soţia sa Irina Nisiparu (48 mil. lei) şi de Diana Le Bomin, sora lui Mihai Rotaru (42,7 mil. lei), potrivit raportului care a verificat punerea în aplicare a Legii 10/2001, doar una dintre multe legi de restituiri date de guverne de-a lungul ultimilor două decenii.
Ceea ce nu menţionează raportul corpului de control esre prejudiciul cauzat bugetului de stat prin neregulile constatate la ANRP şi cum poate fi recuperată dauna.
De menţionat că ANRP despăgubeşte şi în prezent prioritar cu puncte cazuri speciale şi dosare trase la sorţi, din perioada 2006-2011, deşi în rândul acestor dosare au fost descoperite cele mai mari nereguli. Pentru a nu se repeta abuzurile din trecut, ANRP ar trebui să facă un audit al tuturor dosarelor încadrate de fostele conduceri ale instituţiei drept cazuri speciale. La finalul anului trecut, la ANRP erau în lucru 8.500 de dosare ca urmare a repartizărilor făcute în perioada cuprinsă între 2006 şi 2011.
Din cele 8.500 de dosare date în lucru, un număr de 3.033 de dosare sunt selectate în mod aleatoriu (prin tragere la sorţi) în perioada 2006-2008, alte 2.607 sunt dosare pentru care s-a aprobat tratarea cu prioritate în perioada 2006-2011 (cazuri speciale) şi alte 2.860 sunt dosare date în lucru în funcţie de numărul de înregistrare, potrivit datelor la 12 noiembrie publicate de ANRP.
Raportul Corpului de Control mai menţionează şi selecţia discreţionară a evaluatorilor. În perioada 2008-2011, cele mai mari sume au fost încasate de următorii evaluatori: Romcontrol (145.755 de euro pentru 668 de rapoarte), Grup Consult Evaluări (116.150 de euro pentru 491 de rapoarte) şi Inco Consulting -79.400 de euro pentru 353 de rapoarte.
Pentru 94 de dosare de despăgubire cu imobile, în urma reevaluării a rezultat o valoare cu cel puţin 20% mai mică decât cea iniţială, potrivit raportului.
Cele mai mari diferenţe din rapoartele de evaluare iniţiale şi cele de reevaluare sunt de: 31,6 milioane de lei între raportul realizat de evaluatorul Gheorghe Constantin şi cel de reevaluare pentru un imobil din Bucureşti, 9,6 milioane de lei între raportul de evaluare realizat de societatea Romcontrol şi cel de reevaluare pentru un imobil din Piteşti.
Cele mai mari despăgubiri încasate în baza Legii 10/2001 au fost: 466 milioane de lei soluţionate drept caz special în favorarea cesionarului Horia Simu, 108,9 milioane de lei soluţionate drept caz special în favoarea titularului Neaţu Viorica şi cesionarului Rotaru Mihai, 93,6 milioane de lei în favoarea lui Katalin Betegh (titular) şi cesionarului Barbu Marius, urmează 84,5 milioane de lei soluţionat în favoarea moştenitorul Anca Bortica şi Victor Bortica. Despăgubiri de 77,5 milioane de lei au fost încasate de titularul Valeria Preda şi de cesionari Groza Daniel (42%) şi Mariu Bogdan Militaru (52%). Alte 54,47 milioane de lei au fos încasate de titularul Szeplaki Emma şi de cesionarii Teodor Hus şi Dandoci Gabrilel cu câte jumătate de cotă.
Corpul de Control va trimite raportul şi la Direcţia Naţională Anticorupţie pentru valorificarea rezultatelor controlului în cadrul cercetărilor ce se efectuează în cauza penală nr. 393/P/2013 (dosarul Bica - n.red.).
Din 1991 până în prezent România a retrocedat în natură 9.000 de clădiri şi peste un milion de hectare de teren, a plătit în bani şi acţiuni la Fondul Proprietatea alte 5 miliarde de euro. Principalii beneficiari ai acestor compensaţii au fost însă persoanele care au cumpărat drepturile litigioase de la foştii proprietari de drept sătui să mai aştepte la coadă la ANRP.
