Limitările existente pe piaţa de capital din România, printre care şi prevederea că niciun investitor nu poate deţine mai mult de 1% din acţiunile unei societăţi de investiţii financiare (SIF), fac ca investitorii străini să fie reticenţi în a investi în acţiuni româneşti şi obligă fondurile de pensii locale să investească banii viitorilor pensionari în acţiuni poloneze, austriece sau franceze.
"Dacă ne raportăm la piaţa din Polonia, companiile de pe piaţa românească sunt cu 50% subevaluate în termeni de preţ raportat la valoarea contabilă (P/B). Şi cum cele două pieţe sunt similare din perspectiva evoluţiei, diferenţa poate fi explicată de ineficienţa pieţei de capital cauzată de stadiul slab de dezvoltare. Asta se traduce în peste 300 milioane euro mai puţini bani obţinuţi din listările anunţate de stat, evaluate la 1 miliard de euro. Pe termen scurt, statul are tot interesul să dezvolte piaţa de capital. Cu cât o piaţă este mai dezvoltată, cu atât IPO-urile vor fi mai bune şi preţurile mai mari", a declarat Dumitru Beze, preşedintle Asociaţiei Investitorilor de pe Piaţa de Capital (AIPC) în cadrul conferinţei cu tema "Liberalizarea pieţei de capital".
Investitorii susţin că pragul de deţinere de 1% este de neînţeles mai ales pentru fondurile străine şi un factor de risc care face ca piaţa de capital din România să fie mai puţin atractivă.
"Pragul de la SIF-uri este una dintre măsurile care nu-şi au rostul pe o piaţă de capital din UE. Nu văd de ce ar fi o opoziţie împotriva majorării acestuia. De altfel, din punctul nostru de vedere, pragul de deţinere de la SIF-uri nu ar trebui doar majorat, ci ridicat complet. Acesta ar fi un prim pas foarte important în dezvoltarea pieţei locale de capital şi atragerea investiţiilor străine. De asemenea, ar atrage şi o creştere a lichidităţii şi a preţului acţiunilor tranzacţionate pe bursă. Totul depinde de preţ şi la privatizările care urmează", a declarat Adrian Pop, manager de portofoliu la grupul suedez East Capital, care administrează active de 3,5 mld. euro şi are investiţii de 72 mil. euro în România.
Limitările actuale fac ca banii românilor din fondurile de pensii să fie investiţi pe pieţele externe
Dezvoltarea pieţei de capital este o temă de interes public, deoarece milioane de români sunt acum investitori indirecţi pe bursă prin intermediul fondurilor de pensii, atrag atenţia administratorii.
"Piaţa de capital din România are limitări importate comparativ cu alte ţări, cu efecte negative asupra fondurilor mutuale şi de pensii. Avem puţine companii în care putem investi, o reprezentare sectorială săracă şi unele reglementări legale de neînţeles, precum pragul la SIF-uri, care limitează investiţiile în unele dintre cele mai lichide companii de pe piaţă. Dacă pragul la SIF-uri nu va fi ridicat, iar listările promise nu vor avea loc, vom avea în continuare o piaţă subdezvoltată, iar fondurile de pensii vor fi obligate să investească tot mai mult pe pieţele externe. Din perspectiva fondurilor mutuale nu există piaţă de capital în România. Limitările actuale fac aproape imposibilă crearea unui fond mutual de acţiuni cu investiţii de peste 50 mil. euro pe bursa locală", a declarat Adrian Tănase, directorul general al ING Investment Management, administratorul celui mai mare fond de acţiuni de pe piaţa locală, ING Romanian Equity, cu investiţii de peste 50 mil. euro pe bursă. ING administrează şi cel mai mare fond de pensii din România.
"Există deja fonduri mutuale şi de pensii care au atins pragul de 1% la SIF-uri şi nu mai pot investi", a precizat Tănase.
Investitorii trebuie să ştie că drepturile le sunt respectate pentru a plăti un preţ mai mare
Administratorii de fonduri mai spun că investitorii au nevoie să le fie respectate drepturile pentru a avea încredere să investească în piaţă şi să fie dispuşi să plătească un preţ mai mare pentru acţiunile româneşti.
"Statul vrea să fie sigur că va fi tratat corect şi va obţine un preţ cât mai bun pentru acţiunile sale. Acest preţ depinde de încrederea investitorilor în piaţă. Ca să vinzi bine, trebuie să creezi un cadru care să garanteze că drepturile tale vor fi respectate, că atunci când investeşti poţi să te implici şi în administrarea unei companii să poţi să ceri dividende şi că nimeni nu-ţi poate limita drepturile de vot. Nu se poate ca o parte implicată, în speţă Consiliul de Administraţie, să decidă care acţionari pot vota şi care nu", a explicat Radu Hanga, directorul general al BT Asset Management, administratorul celui de-al doilea fond de acţiuni de pe iaţa locală, BT Maxim.
În ultimii ani au fost numeroase cazuri în care Consiliile de Administraţie ale unora dintre SIF-uri au refuzat să pună propunerile unor grupuri de investitori pe ordinea de zi a adunărilor generale ale acţionarilor sau le-au limitat drepturile de vot acelor investitori pe motiv că ar acţiona în mod concertat. În aceste condiţii, investitorii nu au putut solicita dividende mai mari sau nu au putut aduce în discuţia adunărilor generale ale acţionarilor subiecte de interes pentru acţionarii SIF precum listarea BCR. Aceste incidente au stârnit nemulţumiri şi în rândul unor investitori străini importanţi de pe bursă, precum East Capital sau Firebird şi au descurajat atragerea de noi investitori.
"România are nevoie de investitori, pentru că ei aduc investiţiile. Dacă am ridica pragul la SIF-uri, investitorii ar avea ce să cumpere, lichiditatea pieţei ar creşte şi odată cu ea şi vizibilitatea peste hotare. Altfel, rămânem la acest nivel de subdezvoltare, iar investitorii străini se vor feri în continuare de piaţa românească, pentru că acest prag nu se regăseşte nicăieri în legislaţia europeană", a declarat Dan Paul, preşedintele Asociaţiei Brokerilor.
Pragul la SIF-uri, din nou pe ordinea de zi
Proiectul de lege privind majorarea pragului de deţinere la SIF-uri de la 1% la 5% a fost pus pe ordinea de zi a şedinţei de joi, 15 decembrie, a Camerei Deputaţilor, aceasta fiind una dintre ultimele şanse ca proiectul să fie dezbătut până la finalul anului. Proiectul este la punctul 28 pe ordinea de zi, însă deputaţii sunt ocupaţi în această perioadă cu legea bugetului pe 2012, iar unii dintre ei nici nu ştiau ieri că acest proiect urmează să fie dezbătut astăzi.
Investitorii de pe bursă şi-au pierdut încrederea în faptul că deputaţii vor cu adevărat să dezbată acest proiect, astfel că ieri la ora 15:00 acţiunile SIF se tranzacţionau în scădere faţă de şedinţa precedentă.
Proiectul privind ridicarea pragului de deţinere la SIF-uri a revenit în centrul atenţiei la începutul lunii noiembrie, când Comisia de buget şi finanţe din Camera Deputaţilor a înaintat un raport favorabil, după aproape doi ani în care nu s-a mai discutat nimic depre SIF-uri. Proiectul a intrat pentru prima dată pe ordinea de zi în plen pe data de 21 noiembrie, dar a fost amânat trei săptămâni la rând, spre dezamăgirea investitorilor.
Ridicarea pragului de deţinere la SIF-uri are o miză de câteva sute de milioane de euro pentru investitorii de pe bursă. Analiştii apreciază că un vot favorabil pentru acest proiect va determina o creştere a preţului acţiunilor SIF-urilor, deoarece investitorii mari vor putea cumpăra mai multe acţiuni. Potenţialul de creştere al acţiunilor SIF este dat de diferenţa dintre capitalizarea actuală şi valoarea activelor nete. Ieri, capitalizarea cumulată a celor cinci SIF-uri era de 580 mil. euro, în timp ce valoarea activelor nete se ridica la finalul lunii noiembrie la peste 1,4 mld. euro.
Faptul că acţiunile SIF-urilor se tranzacţionează la 40% din valoarea activelor raportate se datorează tocmai limitelor de deţinere existente, care îi împiedică pe marii investitori să-şi exercite drepturile de acţionari, mai spun analiştii.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
