Acum cinci ani de zile, pe 15 septembrie, nimeni nu-şi imagina că lumea va fi zguduită de cel mai răsunător faliment din istorie, cel al băncii americane Lehman Brothers, ale cărui efecte persistă până în ziua de astăzi.
România, care în 2008 avea o creştere economică „chinezească“, de 7-8%, şi era văzută de toţi analiştii ca având perspective puternice de creştere, a fost îngenunchiată în două luni de îngheţarea creditării ca efect al valului de criză din exterior şi al prăbuşirii bruşte a exporturilor.
Căderea băncii Lehman Brothers a fost momentul zero al crizei financiare, care s-a propagat cu rapiditate din SUA şi a lovit puternic toate statele, în special economiile mai puţin dezvoltate, dependente de fluxurile de investiţii străine şi de cererea externă, şi care a declanşat cea mai puternică recesiune de după al doilea război mondial.
Indicele BET, care urmăreşte evoluţiile celor mai importante zece companii listate pe bursa de la Bucureşti, este în prezent cu numai 4,4% peste nivelul înregistrat pe data de 12 septembrie 2008, ultima zi bursieră anterioară prăbuşirii băncii de investiţii americane Lehman Brothers. Ziua de vineri, 12 septembrie 2008, este ultima zi în care investitorii din lumea întreagă au mai sperat că există soluţii de ieşire rapidă din criza financiară şi că totul va reveni la normal. Următoarele zile au fost unele de foc, în care autorităţile americane şi marii bancheri din centrul financiar al lumii, Wall Street, s-au trezit peste noapte că trebuie să salveze una dintre cele mai puternice patru bănci de investiţii din lume, care până atunci nu dăduse niciun semn de slăbiciune.
Negocierile au fost dure şi s-au întins până târziu în noapte, dar nu au adus soluţia sperată de toată lumea. Astfel că luni, 15 septembrie 2008, Lehman Brothers a depus actele pentru intrarea în faliment, iar bursele din întreaga lume s-au cutremurat. Falimentul Lehman Brothers a schimbat paradigmele sistemului financiar mondial, pentru că în acel moment acesta a clacat, iar banii care irigau economiile s-au blocat în bănci şi n-au mai circulat.
Toate măsurile luate de state, de băncile centrale care au pompat sute de miliarde de dolari şi de euro pe pieţe, nu au reuşit să oprească intrarea în recesiune a economiei globale şi ştergerea de pe bursele internaţionale a peste 40% din valoarea companiilor în doar câteva luni.
Deşi au trecut cinci ani de la debutul crizei, România are încă o creştere economică fragilă şi mai mult ca oricând se confruntă cu o lipsă acută de investiţii, iar creditarea este în continuare îngheţată. Principalul indice al bursei de la Bucureşti, BET, deşi se situează peste nivelurile din momentul falimentului Lehman Brothers, în ultimii ani mai mult a bătut pasul pe loc, astfel că actuala valoare, de 5.848 de puncte, se află sub pragul la care ajunsese în anul 2010, de 6.100 de puncte.
La fel ca şi investiţiile, lichiditatea bursei de la Bucureşti se menţine la cote de avarie şi nicio companie privată nu a îndrăznit în aceşti cinci ani să facă pasul pe bursă pentru a se finanţa.
SUA, ţara de unde a pornit criza financiară, o duce cel mai bine în prezent, economia şi indicii pieţei americane revenindu-şi rapid pe fondul măsurilor fără precedent luate de banca centrală a SUA, Fed, care a injectat mii de miliarde de dolari în sistemul bancar şi a redus rapid dobânzile la zero.
Celui mai popular indice american, Dow Jones Industrial Average, i-au trebuit însă mai mult de şase ani să-şi depăşească maximele istorice, abia anul acesta sărind de pragul record de 14.200 de puncte. În prezent indicele a atins 15.376 de puncte, nivel cu 40% mai ridicat decât la momentul falimentului băncii americane Lehman Brothers.
Hank Paulson, fostul preşedinte şi director al băncii Goldman Sachs, care se afla la conducerea Trezoreriei SUA în timpul crizei şi a contribuit la lansarea programului de 700 de miliarde de dolari gândit de SUA pentru a împiedica prăbuşirea sectorului financiar, spune că lumea a fost lovită în 2008 de o furtună care nu are loc decât o dată la 100 de ani.
„Am interacţionat în timpul crizei cu mulţi directori ai firmelor importante. Unii dintre aceştia erau mai capabili decât alţii. Cred că erau cu toţii bine intenţionaţi şi se confruntau cu o criză cum nu mai întâlniseră în toată viaţa lor. Era o furtună cum are loc doar o dată la 100 de ani. Excesele erau acumulate de mulţi ani. Majoritatea dintre ei s-au descurcat bine sub presiune şi au făcut tot ce au putut pentru a coopera. Cred în programul de stimulare economică introdus de Ben Bernanke. Este remarcabil faptul că economia americană a crescut cu rate de 2% începând din 2009, chiar dacă avansul PIB este lent“, a declarat Hank Paulson, citat de CNBC.
Criza financiară s-a transferat în Europa, ulterior luând forma crizei datoriilor suverane, deoarece statele s-au îndatorat ca să salveze băncile şi deficitele au crescut pentru a amortiza scăderea economică. Rând pe rând au căzut Grecia, Irlanda, Portugalia, Spania, Italia şi în ultima perioadă şi Franţa este afectată puternic.
Europa s-a rupt în două, pe de o parte Germania şi ţările nordice care au rezistat mult mai bine şocului cauzat de criza financiară, iar de cealaltă parte statele de la periferia zonei euro, care au fost forţate să aplice măsuri de austeritate fără precedent. Aceste măsuri au avut însă efecte dezastruoase la nivelul economiei, au determinat una dintre cele mai lungi recesiuni din ultimele decenii şi au tras în jos indicii bursieri.
Germania s-a menţinut pe linia de plutire doar cu ajutorul exporturilor. indicele gernan DAX se află în prezent cu 40% peste nivelul de la momentul „zero“ al crizei financiare, şi-a depăşit anul acesta pragul istoric şi a marcat o creştere de aproape 12% în ultimul an.
De cealaltă parte Grecia este în continuare devastată, nereuşind să-şi oprească declinul economic cauzat de măsurile dure de austeritate şi presiunea supraîndatorării. Acest lucru s-a văzut şi pe bursa din Grecia, ai cărei indici se află în prezent la o treime faţă de perioada de dinainte de criză.
Nici statele europene considerate ca fiind mature, precum Franţa şi Italia, nu o duc foarte bine, principalii indici bursieri din aceste ţări fiind cu 1,3% şi respectiv 31,6% sub cel de la momentul căderii Lehman Brothers.
Fed a dat în ultima perioadă tot mai multe indicii că va diminua infuziile de bani în economia americană şi ar putea pune capăt erei banilor ieftini, doar această ştire declanşând recent un şoc pe pieţele BRIC, precum China, India şi Brazilia, ale căror monede s-au depreciat puternic în ultimele luni, iar dobânzile au sărit brusc pe piaţa interbancară. Acesta ar putea fi un semn că mulţi nu îşi imaginează încă o lume care să funcţioneze fără miliardele de dolari pompate de SUA în economia mondială şi a banilor ieftini.
Ar putea astfel să mai treacă mulţi ani până când finanţele mondiale se vor „decupla de la aparate“ şi vor funcţiona pe cont propriu fără un ajutor din exterior, iar criza financiară mondială va fi depăşită definitiv.
Acest articol a apărut în ediţia tipărită a Ziarului Financiar din data de 16.09.2013