Temerile investitorilor legate de o încetinire a creşterii economice în zona euro şi de efectele pe care le-ar putea avea finalizarea programului de stimulare monetară de către banca centrală a SUA ţin la cote ridicate volatilitatea pe bursele europene.
După ce săptămâna trecută indicii burselor mature au raportat cel mai abrupt declin săptămânal din mai 2012, evoluţiile din prima şedinţă de tranzacţionare a săptămânii au fost marcate de creşteri modeste.
Indicele DAX al bursei germane a crescut cu 0,5% în şedinţa de ieri, indicele francez CAC 40 a crescut cu 0,3%, iar indicele bursei de la Londra a avansat cu 0,4%.
Deşi modeste, acestea au fost primele creşteri după cinci şedinţe consecutive de scăderi, care au alimentat temeri că ar putea începe o corecţie negativă pe pieţele de acţiuni. Mai ales că indicele german DAX a coborât cu 2,4% şi a marcat un declin de 4,5% pe parcursul săptămânii trecute, după ce datele din Germania au arătat cea mai mare scădere a producţiei industriale după 2009. Scepticismul faţă de economiile europene a fost alimentat şi de retragerile record de un miliard de dolari făcute de investitori dintr-un fond deschis tranzacţionat ce urmăreşte acţiunile europene.
Un nou test al nervilor pentru investitorii pe bursă ar putea avea loc pe 26 octombrie când Banca Centrală Europeană (BCE) va publica rezultatele evaluării fără precedent a solidităţii financiare a băncilor din zona euro. „Rezultatele testelor vor face distincţie între deficitele de capital identificate în analiza calităţii activelor şi cele descoperite în cadrul scenariilor de bază şi al scenariilor de criză“, potrivit unui comunicat al BCE citat de Bloomberg. Analiza BCE va arăta dacă cele mai mari 130 de bănci din zona euro au trecut testul calităţii activelor şi al rezistenţei la şocurile economice.
Bursele din America au deschis şedinţa de tranzacţionare de luni în creştere, după ce vineri, 9 octombrie, indicele S&P 500 a marcat un declin de peste 1%.
În mod tradiţional luna octombrie trezeşte amintiri deloc frumoase pentru investitori, în această lună având loc crah-urile bursiere din 1929, 1987 şi 2008. În acest an investitorii au în luna octombrie o listă mai lungă de „demoni“ de înfruntat: de la schimbarea politicii monetare a Fed şi încetinirea creşterii economice din zona eurp la riscurile geopolitice din Ucraina şi Hong-Kong.
Cel mai important reper pentru pieţele financiare îl reprezintă intenţiile băncii centrale americane. Mai exact, când anume va efectua Rezerva Federală prima creştere a dobânzii-cheie din SUA. Pe 29 octombrie, banca centrală a Americii este aşteptată să anunţe încheierea politicii de relaxare monetară.
De asemenea, analiştii se aşteaptă ca aurul să-şi continue declinul, putând testa pragul de 1.000 dolari/uncie. O uncie este echivalentă cu 31 de grame. În prezent, aurul se tranzacţionează la 1.228 dolari/uncie, cu 3% peste nivelul de la începutul lunii.
Conflictul din Ucraina a urcat aurul până la un maxim de 1.385 de dolari în luna martie, unii analiştii pierzând astfel speranţa că anul 2014 ar putea coincide cu o revenire a aurului. În 2013, aurul a raportat o scădere de 27% a cotaţiei. Prăbuşirea cotaţiei aurului de anul trecut, care a pus astfel capăt unui raliu care a durat 12 ani consecutivi, a fost cauzată de vânzările făcute de investitorii internaţionali care s-au temut că era stimulilor financiari pompaţi de banca centrală americană Fed se apropie de sfârşit, dar şi de transferul banilor pe pieţele de acţiuni aflate la maxime istorice în 2013.
