Chiriasii mici sunt cei mai avantajati de situatia actuala dinlogistica, pentru ca rata de neocupare va scadea, iar preturile lainchiriere vor creste spre sfarsitul anului. Principala problemapentru dezvoltarea de proiecte ramane insa si in acest cazfinantarea.
Consultantii imobiliari sunt de parere ca piata imobiliaralogistica se va debloca de anul viitor, cel putin la nivelultranzactiilor, cand cererea va egala oferta, iar revenirea va fiuna rapida, tinand cont de durata mica de dezvoltare. Principalaproblema pentru anul urmator ramane insa finantarea proiectelor simediul de business incert.
"Inceea ce priveste nivelul de tranzactionare ne asteptam la un 2010ceva mai bun decat 2009, pentru ca multe companii si-au amanatproiectele anul acesta din cauza incertitudinii mediului debusiness. Prin durata mica de dezvoltare a unui proiect ar trebuica sectorul logistic sa revina repede. Depinde insa si de finantaresau increderea dezvoltatorilor in aceasta piata", a explicat ViorelOpait, managerul departamentului industrial din cadrul ColliersInternational.
Si Rodica Tarcavu, directorul departamentului industrial al DTZEchinox, este de aceeasi parere si se asteapta ca in 2010 sectorullogistic sa se deblocheze. "Deja sunt semne de dinamizare a cereriiincepand cu aceasta toamna, asa ca suntem optimisti ca in 2010 seva pune in miscare intreaga economie, determinand astfel siintensificarea sectorului logistic", a explicat ea.
In ceea ce priveste livrarile de spatii logistice, anul acestas-au dat in folosinta aproximativ 80.000 de metri patrati, pestejumatate din acestea in Bucuresti, iar restul in tara.
Pana la sfarsitul anului nu mai sunt anuntate alte livrari,reducerea ofertei ducand treptat la cresterea preturilor lainchiriere.
"In 2009 s-au livrat in Bucuresti 50.000 de metri patrati dedepozite clasa A, toate proiectele fiind contractate si inceputeinca din anul 2008. Deocamdata, toti investitorii asteapta sa vadacum va evolua piata de logistica, respectiv cererea. Este oatitudine prudenta si corecta, avand in vedere restrangereaactivitatii de catre majoritatea chiriasilor si cererea in scadere.In tara s-au livrat 37.000 de metri patrati, din care 25.000 demetri patrati doar in Brasov", a adaugat Tarcavu.
In prezent stocul de spatii logistice se ridica la peste 900.000de metri patrati in Capitala si alti 500.000 de metri patrati inproiecte din tara, concentrate in marile orase precum Timisoara,Arad, Ploiesti sau Brasov.
Totalul spatiilor logistice aflate in diferite faze de executiese ridica insa la peste 2 mil. metri patrati. Cu toate acestea,pentru acest an, Opait apreciaza ca nu se vor mai livra proiectelogistice pana la sfarsitul anului, investitorii manifestand uninteres ceva mai ridicat pentru retail si spatiile de birouri inaceasta perioada.
"Putinii cumparatori activi in piata sunt interesati mai mult depiata de birouri si retail. Sunt foarte putini investitoriinteresati de proiecte logistice, desi randamentul este ceva maimare", a explicat directorul Colliers.
Chiriasii mici, in avantaj. Pe fondul scaderiicererii din ultima perioada, proprietarii de spatii logistice suntdispusi sa negocieze in scadere chiriile, in acest sens chiriasiimici fiind cei mai avantajati, in timp ce chiriasii mari, caredoresc peste 10.000 de metri patrati, trebuie sa plateasca acumchiar mai mult decat la sfarsitul anului trecut, pe fondulreducerii ofertei de astfel de locatii.
"Pentru chiriasii mici este cel mai bun moment sa inchiriezespatii, deoarece proprietarii au spatii care au stat neocupate demai multe luni, sunt mai flexibili si per ansamblu vor obtinetermeni financiari buni. Pe masura ce vor fi inchiriate si acestespatii, ofertele vor reveni la un nivel mai ridicat. Pentruchiriasii mari, optiunile sunt foarte limitate si de cele mai multeori ofertele sunt chiar mai ridicate decat in urma cu un an", adeclarat Opait.
In ceea ce priveste preturile, chiriile variaza in prezent intre4 si 5 euro pe metru patrat, dar evolutia din urmatoarele lunidepinde in mare masura de cum va evolua piata in ultimultrimestru.
Cu toate acestea, se apreciaza o crestere a chiriilor pe masuraca spatiile logistice se vor ocupa, iar oferta va ramaneconstanta.
"Chiriile variaza in intervalul 4-5 euro pe metru patrat, infunctie de suprafata. In tara pentru spatii similare chiriilevariaza in acelasi interval. Evolutia din urmatoarele luni vadepinde de ce se va intampla in ultimul trimestru, insa pe masurace spatiile disponibile vor fi inchiriate, chiriile pentru spatiimici vor putea creste spre nivelul anterior", a adaugat Opait.
Logistica mai multa in tara. Consultantii suntde parere ca de anul viitor investitorii se vor orienta incontinuare catre dezvoltarea de proiecte logistice, cupreponderenta in Capitala, insa in urmatorii ani se vor orientasi
catre restul tarii.
"Credem ca investitorii se vor concentra in continuare inBucuresti, aici fiind cea mai mare piata de desfacere, fiind insaatrasi in urmatorii ani si de orase cum ar fi Cluj, Bacau, Craiovasau Constanta, care momentan duc lipsa de spatii logistice de clasaA", a explicat Tarcavu.
Si Opait crede ca vom vedea mai multe dezvoltari logistice intara, pe masura ce investitorii se vor orienta si in afaraBucurestiului. "Se va investi in continuare in Bucuresti, dar mizava fi pe termen mediu si lung pe proiecte in tara. Sunt multeproiecte inghetate care vor porni in momentul in care va creste siinteresul chiriasilor", a spus directorul Colliers.
In ciuda dezvoltarilor din ultima perioada, comparativ cu altecapitale din regiune, Bucurestiul are un stoc de spatii logisticede doua ori mai mic decat Varsovia si Budapesta, in conditiile incare ambele sunt orase mai mici decat Capitala.
"Ca si stoc total de spatii, Bucurestiul sta mai prost decatVarsovia, care are un stoc de 2,3 milioane de metri patratidezvoltati, sau Budapesta, cu un stoc de 1,5 milioane de metripatrati, in conditiile in care Bucurestiul este un oras mai mare.Diferenta mare este in restul tarii, Polonia sau Cehia avanddezvoltati in afara capitalei 3,4 milioane de metri patrati sirespectiv 1,6 milioane de metri patrati", a incheiat Opait.
Depind de infrastructura. Romania pierde anualmiliarde de euro investitii straine din lipsa unei infrastructurimoderne.
Cei 281 de kilometri de autostrada, A1 Bucuresti-Pitesti si A2Bucuresti-Cernavoda, au atras investitii masive in ultimii ani.Dintre acestea, autostrada Bucuresti-Pitesti (130 km) a atrasinvestitii care depasesc un miliard de euro.
Dezvoltatori precum compania belgiana Liebrecht & Wood,americanii de la ProLogis si italienii de la Cefin au investitcumulat aproape 500 de milioane de euro in parcuri comerciale sispatii logistice la iesirea dinspre Bucuresti spre Pitesti.
Cele doua autostrazi finalizate au atras numai in ultimul an inRomania investitii de peste 290 de milioane de euro, cat reprezintacifrele cumulate pentru proiectele logistice si industrialeanuntate de companii precum PepsiAmericas, Nokia sau Romaqua.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
