Sub umbrela legii achizitiilor publice, care urmeaza totusi sa fie rectificata, Romania pare a se indrepta spre principiul "daca-i ieftin este bun". In faza finala a licitatiilor proiectul castigator este cel care presupune cel mai mic efort financiar din partea clientului administratie publica.
"Una dintre marile probleme ale pietei de proiectare si de consultanta in infrastructura este cea a unei competitii... sa ii zicem falsa. Inca mai sunt companii care folosesc asa-zisele firme de apartament, care vin cu preturi ireale si nu fac altceva decat sa distorsioneze realitatea", a declarat Michael Stanciu, 50 de ani, presedintele companiei de proiectare si de consultanta in infrastructura Search Corporation.
La finele anului trecut, Mihai Grecu, directorul Companiei Nationale de Autostrazi si Drumuri Nationale din Romania (CNADNR), a declarat ca piata de consultanta si de proiectare locala are probleme serioase legate de calitatea proiectelor.
Desi nu a dat exemple concrete, directorul CNADNR a spus ca un proiect executat prost poate duce, in final, la costuri de constructie mult mai mari, din cauza interventiilor care trebuie facute pentru a remedia greselile din planul initial.
"In SUA, si o spun din proprie exeperienta, proiectarea este o competitie intelectuala, a solutiilor. Cel mai important criteriu pentru castigarea unei licitatii este sa se prezinte solutia optima, onorariul de executie fiind subiectul unor negocieri ulterioare. Din pacate, in Romania nu se da importanta necesara proiectarii, care se face rapid si pe bani putini", spune Stanciu.
Proiectantii nu fac fata numarului de contracte
Lipsa de proiecte de infrastructura care a cuprins perioada de la inceputul anilor '90 pana acum cativa ani nu a permis dezvoltarea unor companii locale puternice, care sa se poata bate acum de la egal la egal cu firmele straine. In multe cazuri companiile locale nu s-au putut inscrie la licitatii pentru ca nu aveau un portofoliu minim de proiecte care sa garanteze capacitatea si experienta lor profesionala.
Din pacate, la aceasta slabiciune, respectiv lipsa unor campioni locali, s-a adaugat si un alt factor din ce in ce mai vizibil: lipsa acuta a fortei de munca.
Daca IPTANA, fostul institut national de proiectare in infrastructura navala de dinainte de 1990, a pierdut 700 de oameni la mijlocul anilor ?90, sau Search Corporation care a pierdut 50 de angajati la finele lui 2005, acum proiectantii sunt o rara avis pe piata fortei de munca. Plecarile masive de la IPTANA si de la Search nu au fost determinate de lipsa de proiecte, ci de aparitia acestei piete, care a convins multi angajati sa-si faca propriile firme.
Anul trecut Search a angajat nu mai putin de 150 de persoane, ajungand acum la un nivel de circa 500 de
angajati, fiind, impreuna cu IPTANA, cele mai mari firme locale de proiectare de infrastructura din Romania.
Concurenta cu firmele locale, dar mai ales cu cele straine, a dus si la marirea salariilor. "Anul trecut am crescut salariul mediu cu circa 40%, ajungand la un nivel mediu de 600-800 de euro pe luna. Diferenta este in continuare foarte mare fata de cele practicate peste granita. In statele vestice sau chiar si in Polonia, vorbim despre salarii cu 70% pana la 100% mai mari", spune Stanciu.
Un alt motiv pentru care proiectantii locali nu fac fata, pe langa lipsa de oameni, de calificare sau de portofoliu, este si programul masiv de investitii anuntat de guvern, in special de Ministerul Transporturilor. In urmatorii ani ministerul a anuntat, prin CNADNR, ca va scoate la concesionare autostrazi care cumuleaza peste 1.400 de kilometri, cu o valoare initiala estimata de circa 4,7 miliarde de euro, mai mult decat bugetul total anual al ministerului. Chiar daca in momentul de fata, dupa cum spune presedintele Search Corporation, nu avem pe piata locala o companie suficient de experimentata pentru a dezvolta, in concesiune, proiecte atat de mari, firmele straine care vor castiga licitatii sunt nevoite sa subcontracteze, implicand astfel si forta de munca, si know-how-ul local.
Trafic de 250 de masini la mia de locuitori
Tinand cont de faptul ca de la inceputul anilor ?90 sistemul national de drumuri a ramas, cu mici exceptii, acelasi, lipsa programelor de anvergura privind dezvoltarea infrastructurii rutiere a gatuit, dupa cum recunoaste marea majoritate a mediului de afaceri, dezvoltarea economica. "Intr-adevar, s-au anuntat multe proiecte. S-a ajuns la o presiune foarte mare asupra acestui lucru. Imaginati-va ca la aceeasi retea de drumuri avem astazi de-a face cu un trafic care a crscut exponential. In acelasi timp sa nu uitam ca media este de circa 250 de masini la mia de locuitori, iar tinta spre care ne indreptam, a statelor din vest, este de 700-800 de vehicule la mia de locuitori", explica Stanciu.
O alta mare problema, mai ales in contextul aderarii la UE, este faptul ca Romania este deconectata de la reteaua europeana de infrastructura, fie ca este vorba despre drumuri, despre calea ferata sau despre traficul aerian. Trenurile romanesti nu pot circula in alte state pentru ca nu au sistemele informatice necesare, in timp ce aeroporturile principale, Henri Coanda si Aurel Vlaicu, isi arata in mod constant limitele de preluare a pasagerilor, precum si lipsa unor sisteme functionabile de aterizare in conditii meteorologice defavorabile.
Angajarea a 150 de oameni, dublarea cifrei de afaceri de la 8,8 mil. euro la 16 mil. euro, au facut din 2007 un an de referinta in dezvoltarea Search Corporation, dupa cum apreciaza Stanciu care a fost ales anul trecut in consiliul global al Federatiei Internationale a Drumurilor (IRF), organizatie non-guvernamentala care promoveaza dezvoltarea infrastructurii rutiere, fiind astfel singurul roman cu o functie de conducere in cadrul structurii internationale.
Principala schimbare pe care a suferit-o Search Corporation este in ceea ce priveste structura de management a companiei, care a trecut de la munca pe departamente la atribuirea de contracte unor administratori de proiect. "Am facut tranzitia de la o structura piramidala, in care ne bazam pe colective de lucru, la o structura sferica, in care ne bazam pe project manageri", explica Stanciu. Schimbarea inseamna de fapt ca resursele companiei, umane si tehnice, nu mai sunt implicate la nivel de departamente in diversele proiecte, ci la un nivel central, al administratorilor de proiect. "Niciodata o companie nu are probleme sau da faliment, de exemplu, din cauza lipsei de specialisti sau a fortei de munca, ci din cauza unui management incoerent, care nu s-a adaptat la conditiile pietei", a adaugat Stanciu.
Infrastructura rutiera, 80% din business
Dupa ponderea in cifra de afaceri aferenta anului trecut activitatea Search s-a axat in special pe proiectele de infrastructura rutiera, care reprezinta circa 80% din afacerile companiei in 2007, urmate de cele aeroportuare, cu 10%, diferenta de zece procente fiind impartita in mod egal intre proiecte de arhitectura sau inginerie civila si studii de teren.
Cele mai valoroase proiecte din portofoliul companiei au fost anul trecut elaborarea studiilor de fezabilitate pentru drumul expres Craiova-Pitesti, in valoare de peste 40 mil. lei, fara TVA, a drumului expres Sebes-Turda, proiect estimat la aproape 30 de milioane de lei si studiul de fezabilitate si proiectul tehnic pentru modernizarea aeroportului Iasi, proiect evaluat la sase milioane de lei.
Filozofia de dezvoltare a Search este una organica. "Am pornit afacerea cu trei oameni. Am venit in Romania (din SUA, n.r.) pentru a face o dezvoltare", spune presedintele companiei.
El a declarat ca nu este interesat de achizitionarea unei alte firme de consultanta si de proiectare, in mare parte pentru ca este fidel modelului pe care l-a implementat pana acum, de dezvoltare organica, o dovada in acest sens fiind si faptul ca a organizat "Search University", in interiorul firmei, pentru a contribui la dezvoltarea capacitatilor profesionale ale angajatilor tineri.
2007, cel mai bun an pentru Search Corporation
Compania de proiectare si consultanta Search Corporation, infiintata in 1991, a realizat anul trecut o cifra de afaceri de 16 milioane de euro, dublu fata de nivelul inregistrat anul precedent.
Michael Stanciu, presedintele companiei, a fost ales anul trecut in consiliul global al Federatiei Internationale a Drumurilor (IRF), organizatie non-guvernamentala care promoveaza dezvoltarea infrastructurii rutiere, fiind astfel singurul roman cu o functie de conducere in cadrul structurii internationale.
Dupa ponderea in cifra de afaceri aferenta anului trecut, activitatea Search s-a axat in special pe proiectele de infrastructura rutiera, care reprezinta circa 80% din afacerile companiei in 2007, urmate de cele aeroportuare, cu 10%, diferenta de zece procente fiind impartita in mod egal intre proiecte de arhitectura sau inginerie civila si studii de teren.
Cele mai valoroase proiecte din portofoliul companiei au fost anul trecut elaborarea studiilor de fezabilitate pentru drumul expres Craiova-Pitesti, in valoare de peste 12 mil. euro, fara TVA, a drumului expres Sebes-Turda, proiect estimat la aproape 9 mil. euro si studiul de fezabilitate si proiectul tehnic pentru modernizarea aeroportului Iasi, proiect evaluat la 1,8 mil. euro.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
