Hobiti, elfi, enti, olifanti sau orci. Armate uriase, zanganit de sabii, copaci vorbitori. Daca ati vazut "Stapanul Inelelor" probabil ca v-au rasarit in minte deja cateva scene din acest film. Foarte probabil ca v-au impresionat si efectele speciale. Spectaculoase, fara discutie. Se stie insa ca, fara o armata de computere, nu ar fi prins viata pe ecran nici o alta armata, fie ea de fantome sau orci.
Cam la 10-15 ani dupa ce scriitorul britanic J.R.R. Tolkien a publicat "Lord of the Rings", adica in secolul trecut, pe la sfarsitul deceniului sase, cartea a devenit un best-seller. Practic, se poate spune ca tot de atunci a inceput si "isteria" oamenilor pentru inele vrajite si hobiti. Fenomenul a culminat insa cu aparitia filmului regizat de Peter Jackson, un neo-zeelandez furat si el de magia inelelor, de altfel primul care s-a gandit sa ecranizeze opera lui Tolkien.
Ca totul sa iasa precum intr-un vis (si, se stie, visele se vand extraordinar de bine) Jackson a pus la bataie tot ce a avut. Bugete de sute de milioane de dolari dar si tehnologii de ultima ora.
Rezultatul partial al afacerii cu inele: patru Oscaruri castigate pentru prima parte a trilogiei (Fratia Inelului), doua pentru urmatoarea (Cele Doua Turnuri) si patru Globuri de Aur pentru ultima (Intoarcerea Regelui). In stand-by mai sunt 11 nominalizari la editia din acest an a premiilor Oscar.
Am mai spus: efectele speciale ale intregii trilogii sunt spectaculoase. Dar parca limita imaginatiei a fost depasita de "Intoarcerea Regelui". Entii rascolesc muntii pentru a-si face dreptate, zecii de mii de orci se iau la "tranta" cu tot atatia oameni, armate intregi de fantome sar in ajutorul lor pentru a salva Pamantul de Mijloc.
Unele statistici spun ca, pentru crearea primei parti a filmului s-au folosit statii grafice, servere si medii de stocare care puteau gestiona in total nu mai putin de 100 TB de date, adica peste un milion de "megi".
Pentru "Fratia inelului", Silicon Graphics, unul dintre cei mai mari producatori mondiali de sisteme informatice pentru prelucrare video, a furnizat companiei australiene Weta Digital, cea care a lucrat patru ani la realizarea filmului, 150 de statii grafice Octane pentru efectele vizuale, un sistem Onyx2 cu opt procesoare pentru compunerea imaginilor, alte 80 de statii grafice pe Linux care au fost folosite pentru diverse job-uri.
La "Cele doua turnuri" s-au folosit sisteme care erau capabile sa sustina peste 200 TB de date proveniti din peste 20 de milioane de fisiere. In fiecare zi, 300 de artisti graficieni transferau nu mai putin de 1 TB de date pe si de pe mediile de stocare. Intr-o prima faza, aproximativ 100.000 de fisiere au fost preluate din prima parte a trilogiei pentru a putea fi folosite de catre graficieni la realizarea celui de-al doilea episod.
Dell, cel mai mare producator mondial de computere, a contribuit si el la ultima parte a trilogiei, "Intoarcerea regelui", cu ultima generatie de servere, PoweEdge 2650. Fiecare cadru al peliculei a fost sortat din punctul de vedere al culorilor pentru a organiza digital intreaga galerie de imagini produse intr-o perioada de doi ani in diferite conditii meteorologice. Filmul a fost realizat in diferite locuri din Noua Zeelanda, in peisaje total diferite, unde luminozitata uneori scazuta a fost ulterior intensificata si culorile imbunatatite pentru a produce efectul special dorit. Tot la ajustari computerizate s-a apelat si pentru a crea efectul de "intuneric" chiar daca scenele nu fusesera filmate seara.
Cea mai impresionanta tehnologie folosita pentru efectele speciale ale filmului se numeste pur si simplu Massive. Softul produs tot de Weta, firma la crearea careia a pus un umar si regizorul Peter Jackson, "invata" personajele sa se lupte intre ele utilizand inteligenta artificiala.
Programul, dezvoltat gradual pe parcursul a trei ani, le preda initial personajelor o serie de actiuni militare compuse in prealabil prin capturarea unor miscari reale ale unor oameni. Apoi, inteligenta artificiala determina abilitatea personajelor de a castiga sau pierde o anumita batalie.
Tot Massive a fost cel care a condus pasii armatei de fantome astfel incat scenele sa para cat mai credibile spectatorilor si tot el a creat cea mai mare parte dintre caii folositi pentru bataliile dintre Bine si Rau. In realitate, la filmari au fost utilizati numai 250 de cai iar de cele mai multe ori, actorii au fost nevoiti sa se lupte cu dusmani fictivi.
Gollum, poate cel mai "uman" personaj computerizat are si el o poveste. In primul rand ca e pe jumatate real. Gollum a fost jucat de actorul britanic Andy Serkis. Pentru a da nastere personajului, Serkis a purtat la filmari un costum special, cu senzori care transmiteau miscarile actorului catre un computer. Pe baza acestor inregistrari a fost creat Gollum. Vocea apartine de asemenea actorului.
Mobilizarea armatelor de computere la "Stapanul inelelor" s-a soldat pana acum de fiecare data cu un Oscar. In asteptarea celui de-al treilea nu putem decat sa ne mai punem o intrebare: va deveni oare computerul cel mai bine cotat actor in cinematografia anilor urmatori?
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
