Infiintat acum sapte ani, cand o camera foto digitala costa 800 de dolari, serviciul online de imprimare a fotografiilor Shutterfly a reusit sa reziste pe piata si chiar sa se listeze la bursa in ciuda schimbarilor dramatice din industrie. Acum incearca sa ramana profitabila pe o piata in care fiecare jucator vrea sa-l bage in faliment pe celalalt.
Cand Jim Clark a infiintat in decembrie 1999 serviciul online Shutterfly, entuziasmul investitorilor in ceea ce priveste comertul online era in crestere, iar falimentul era rar asociat afacerilor pe Internet, scrie New York Times.
Din acest motiv, Clark era privit drept un "Midas" (un personaj mitologic ce ar fi avut puterea sa transforme in aur orice atingea) cand era vorba de investitiile in tehnologii, ca urmare a lansarii pe piata a Silicon Graphics, Netscape si Healtheon.
Dar ceea ce se astepta sa fie o evolutie rapida catre potentialul maxim al exploziei ".com" s-a dovedit a fi un maraton in care Shutterfly parea uneori sa piarda. La sfarsitul lunii trecute, compania a depasit mai multe probleme si a devenit una dintre putinele companii de comert online care se vor lista la bursa dupa criza ".com".
In timp ce oferta publica de actiuni a crescut veniturile lui Clark si a altora care au investit in Shutterfly, pana in prezent compania a adus pierderi pentru majoritatea investitorilor. Cotatia actiunilor Shutterfly a crescut rapid imediat dupa ce compania a intrat pe piata, dar in prezent titlurile sale au scazut la 13,35 dolari (10,51 euro) per actiune, cu 11 procente sub pretul initial de listare.
Mark G. Heesen, presedintele Asociatiei Nationale pentru Investitii de Capital, e de parere ca de-a lungul intregului an, piata s-a confruntat cu valori scazute ale IPO (Initial Public Offering) si doar 37 companii sustinute prin investitii de capital de risc au fost listate la bursa pana la sfarsitul trimestrului trei. Shutterfly, o companie privita cu multe entuziasm, nu a avut la bursa un parcurs la fel de bun precum asteptarile investitorilor si ale oamenilor din piata.
George Zachary, unul dintre primii investitori Shutterfly, e de parere ca firma a trecut printr-un lung proces de dezvoltare, iar atragerea clientilor a fost mai lenta si a necesitat costuri mai mari fata de asteptarile investitorilor.
Shutterfly a fost profitabila timp de trei ani, dar se confrunta cu o piata a fotografiilor digitale esential diferita decat cea de la lansarea sa, cand Clark a promis ca Shutterfly va conduce revolutia imaginlor digitale. In prezent, nu exista niciun dubiu ca tehnologia digitala a revolutionat lumea fotografica, dar Shutterfly pare a fi mai mult un produs al revolutiei decat o companie care propune standarde.
Principalii competitori ai Shutterfly pe piata serviciilor online de tiparire foto sunt Ofoto - in prezent, achizitionat de Kodak si redenumit Kodak EasyShare Gallery, si Snapfish - detinut de HP. Concurenta cu numele mai mare din industrie a implicat compania intr-un razboi al preturilor, ceea ce in final a dus la reducerea marjei de profit.
Intre timp, majoritatea companiilor de Internet obtin castiguri de pe urma "exploziei" imaginilor digitale. Dintre acestea, Photobucket, ImageShack, Slide si Flickr - achizitionat anul trecut de Yahoo! - pun accent mai degraba pe functiile de partajare online, cu prietenii, a imaginilor decat pe posibilitatea de imprimare a acestora.
Captand generatiile tinere de consumatori pentru care fotografia a devenit o forma de exprimare, deseori in cadrul blogurilor sau a retelelor sociale precum MySpace, aceste companii au reusit sa determine o scadere a audientei Shutterfly.
Sam Snyder, analist la Renaissance Capital - o companie independenta de cercetari care ruleaza un fond mutual -, considera ca mediul competitiv este foarte aglomerat, iar veniturile Shutterfly au fost afectate puternic.
Spre exemplu, anul trecut, pretul standard stabilit pentru o imagine de 4x6 inch era de aproximativ 29 de centi, in timp ce astazi costa 19 centi la Shutterfly, 15 centi la Kodak si 12 centi la Snapfish, fara a calcula si discounturile disponibile.
Shutterfly a fost fondat de Ban Baum si Eva Manolis, fosti executivi la Silicon Graphics. Cu fondurile primite de la Clark si Zachary, alti doi absolventi ai Silicon Graphics, compania si-a mutat sediul intr-o cladire modesta de birouri din Menlo Park, California.
Conditiile modeste in care functiona compania nu au creat, aparent, probleme reprezentantilor Shutterfly in fata unor mari companii precum Fuji sau Konica, pe care le curtau. "Nu stiau daca sa ne ia in serios sau nu", a declarat Baum, in prezent executiv la Adobe.
Cu toate acestea, Shutterfly a reusit sa obtina echipamentele hardware de care avea nevoie si in timp a fost pregatita sa isi deschida usile virtuale.
Shutterfly a fost lansat in aceeasi zi cu Ofoto, infiintata de fostul executiv al Netscape, James Barksdale, si pana atunci, partener de afaceri al lui Clark.
Intre cele doua servicii erau multe similaritati nu doar la nivelul optiunilor oferite de paginile web, dar si in cadrul abordarii curentelor noi de pe Internet. Ofoto a promis 100 de printuri gratuite primului un milion de clienti, o promotie in valoare de zeci de milioane de dolari, in timp ce Shutterfly a derulat si ea o campanie la fel de costisitoare.
Colapsul Nasdaq si falimentul pionierilor din e-commerce precum eToys, Kozmo, Webvan si altii a provocat toata lumea afacerilor online. "Cand am intrat in afacere dupa incheierea crizei, lucrurile pareau sa fie sub control. A fost greu, dar din fericire, noi aveam o afacere adevarata", a declarat Baum.
Totusi, la inceputul lui 2001, compania a fost nevoita sa isi reduca cu un sfert numarul de angajati.
Pana la momentul listarii, Shutterfly a primit finantari in valoare de aproximativ 90 de milioane de dolari (91 mil. euro), iar Clark detinea 40,3% din actiunile companiei. In prezent, stocul detinut de Clark a scazut la 30,4%, valorand aproximativ 96 mil. dolari (75,6 mil. euro). Conform Forbes, Clark, care in prezent detine o afacere cu imobiliare, detine o avere de 1,1 mld. dolari (0,86 mld. dolari), scrie New York Times.
Shutterfly, condusa in prezent de Jeffrey T. Housenbold, al patrulea executiv din istoria companiei, intentioneaza sa utilizeze o parte din fondurile de 87 mil. dolari (68,5 mil. euro) pentru extinderea operatiilor de productie si imprimare. In timp ce printurile in format 4x6 inch au devenit un lucru comun, compania s-a axat pe vanzarea unor produse care necesita mai multa atentie, precum calendarele personalizate, vederi, albume foto, cani si maus pad-uri. In prezent, compania se considera o expresie sociala a Internetului si un serviciu personal de publishing.
Compania a anuntat ca a vandut aproximativ 370 de milioane de printuri de la lansarea sa si ca a stocat un miliard de fotografii in arhivele sale online.
Vanzarile Shutterfly au crescut in 2005 la 83,9 mil. dolari (66 mil. euro), fata de 54,4 mil. dolari (44,8 mil. euro) rezultate din vanzarile inregistrate in anul anterior, in timp ce profitul net a crescut la 28,9 mil. dolari (22,7 mil euro). Insa anul acesta compania a raportat pierderi de 3,7 milioane de dolari in primele sase luni ale anului.
Rata de crestere a Shutterfly indica faptul ca produsele companiei sunt pe placul clientilor, dar provocarea majora pentru companie este sa ramana profitabila pe o piata in care fiecare jucator vrea sa-l scoata din afacere pe celalalt.
Mai rezista?
La sapte ani de la infiintare, Shutterfly a vandut 370 de milioane de printuri de la lansarea sa si a stocat un miliard de fotografii in arhivele sale online.
Desi a trecut cu bine de crahul dot com si s-a listat cu succes la bursa, compania a inceput acest an pe pierderi, dupa ce anul trecut raportase profituri de 22,7 mil. euro.
Principala problema a Shutterfly o reprezinta competitia directa cu serviciile similare online ale gigantilor Kodak si HP, care au fortat-o sa reduca preturile si sa-si vada diminuate vazand cu ochii marja de profit.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
