Ministerul comunicaţiilor, instituţie condusă din anul 2008 de oameni numiţi de Partidul Democrat Liberal (PD-L) - miniştrii Gabriel Sandu (2008-2010) şi Valerian Vreme (2010 - prezent) şi secretarul de stat Marius Fecioru (2008 - prezent), a ratat în ultimii ani aproape termenele pe care singur şi le-a asumat într-o serie de proiecte considerate cheie, cum sunt absorbţia unor fonduri de 84 mil. euro de la UE pentru construcţia unor reţele de net de mare viteză în zonele defavorizate, adoptarea unei legi a infrastructurii în comunicaţii sau trecerea la televiziunea digitală.
Cel mai recent val de amânări în aceste proiecte cheie derulate de Ministerul Comunicaţiilor a fost anunţat marţi de ministrul Valerian Vreme, care a făcut aceste declaraţii în cadrul unei conferinţe organizate de Asociaţia de Comunicaţii prin Cablu (ACC), scrie Mediafax.
România nu va mai semna în această lună - aşa cum estimase anterior, ci abia anul viitor, contractul de finanţare prin care va primi de la UE fonduri de 84 de milioane de euro pentru îmbunătăţirea infrastructurii de internet rapid în zonele defavorizate, a anunţat într-o primă fază Valerian Vreme, care a completat apoi lista amânărilor: "Acest proiect de act normativ (privind infrastructura reţelelor de comunicaţii - n. red.) este foarte important pentru industria de profil. De asemenea, proiectul de ordonanţă de urgenţă privind trecerea la televiziunea digitală va fi prezentat în Parlament în cel mai scurt timp, documentul fiind în curs de avizare la Ministerul Finanţelor Publice", a spus Vreme.
Toate proiectele despre care a vorbit ministrul Vreme sunt deja teme care sunt de ani de zile subiect de conversaţie pentru oficialii din minister, iar în ultimii trei ani noutăţile legate de cele trei subiecte au fost mereu aceleaşi: blocări, amânări şi termene mereu nerespectate.
Unul dintre cele mai vechi proiecte despre care se vorbeşte la Ministerul comunicaţiilor este cel al fondurilor pe care UE ni le-a alocat pentru a a rezolva problema aşa-numitelor zone albe - unde nu există niciun furnizor de acces la internet. Potrivit datelor MCSI - care nu sunt "la zi", ci datează din 2008, 19% din populaţia României - aproximativ patru milioane de persoane locuiesc în aceste zone "albe". Alte 3,4 milioane de persoane (16% din populaţie) locuiesc în zone "gri", unde există un singur furnizor de internet.
Fondurile sunt disponibile încă din 2007 pentru România însă Ministerul Comunicaţiilor (MCSI) a pus pe hârtie un proiect doar în 2009.
Ulterior fondurile au fost blocate pentru că fostul ministru Gabriel Sandu (PD-L) şi secretarul de stat Marius Fecioru (PD-L) au încercat să mute banii pentru un alt proiect - care ar fi presupus achiziţia de servicii IT, echipamente şi software. După preluarea mandatului de către ministrul Valerian Vreme, care este secondat tot de Marius Fecioru, discuţiile s-au prelungit pentru că operatorii şi statul nu s-au înţeles cine să rămână proprietarul infrastructurii. În discuţii ar fi intervenit şi Serviciul de Telecomunicaţii Speciale (STS), care ar fi insistat ca reţeaua să nu rămână în proprietatea unor operatori privaţi, conform unor surse din piaţă, confirmate ulterior de ministrul comunicaţiilor. În cele din urmă, conform ministrului, MCSI va fi proprietarul reţelei.
În aceeaşi situaţie se află şi legea infrastructurii în telecom, un proiect despre care - este adevărat, ministerul de comunicaţii şi autoritatea de reglementare în telecom au discutat încă din anul 2005, sub diferitele echipe de conducere. Ministrul Gabriel Sandu a promis însă, în anul 2009, că acest act normativ este o prioritate pentru guvernul Emil Boc. De atunci însă singurele noutăţi au fost amânările. Actul normativ are în vedere reglementarea cadrului legislativ privind accesul operatorilor la infrastructura din proprietatea publică şi privată.
Pe lângă strategia României de a trece la televiziunea digitală - pe care MCSI amână să o prezinte de un an de zile, instituţia condusă de oameni impuşi de PD-L este restantă şi la alte proiecte anunţate începând cu 2009 şi peste care acum s-a aşternut praful. Printre acestea se numără: realizarea unei evidenţe a echipamentelor IT şi a softurilor folosite la stat (termen de finalizare - octombrie 2009) sau crearea unor baze de date la nivel naţional care să reducă numărul de hârtii depuse de cetăţeni la diferite instituţii.
Secretarul de stat Marius Fecioru: personal, nu am susţinut transferul fondurilor UE de 84 mil. euro către proiectul eRomânia
Marius Fecioru, secretar de stat la Ministerul Comunicaţiilor din anul 2008, a precizat, printr-un punct de vedere transmis către ZF, că nu a fost de acord cu tentativa fostului ministru Gabriel Sandu de a transfera fonduri alocate de UE pentru construcţia unei reţele de net de mare viteză către un alt proiect, cunoscut generic ca eRomânia.
"Aceste fonduri europene au avut un scop bine precizat, fiind destinate proiectului privind dezvoltarea infrastructurii de bandă largă în zonele defavorizate. Personal, am susţinut acest proiect în timpul mandatelor celor doi miniştri, proiect ce presupune realizarea de infrastructură în zonele albe şi care să fie operată de marii jucători din zona telecom", potrivit punctului de vedere transmis către ZF de Marius Fecioru.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
