Autoritatile de reglementare si o serie de grupuri software din Europa au salutat decizia ca pe o revolutie care va permite aparitia unui grad mai ridicat de concurenta, in special pe piata aplicatiilor pentru servere, care sunt instalate in centrele de date ale corporatiilor.
Acordul a fost semnat in Europa, dar va avea consecinte pe plan global pentru ca termenii de licentiere pentru proprietatea intelectuala Microsoft vor fi extinsi si pentru competitorii companiei din Statele Unite si de pe alte piete. Daca noile conditii de licentiere vor duce la cresterea competitei, asa cum spun autoritatile de reglementare, consumatorii ar trebui sa beneficieze de preturi mai mici si o accelerare a inovatiei in software.
Acordul cu Microsoft nu schimba cu nimic sentinta de luna trecuta emisa de a doua curte de justitie din Europa si care furnizeaza o bazaa legala solida pentru ca Uniunea Europeana sa poata forta o companie cu puteri dominante sa partajeze proprietatea sa intelectuala cu rivalii sai.
Ce efect va avea insa concret acest acord cu Microsoft asupra pietei globale de software nu este sigur cata vreme multe aspecte ale acestui caz au mai fost deja reglementate, atat din punct de vedere tehnic, cat si legal, conform unor specialisti din industrie, scrie New York Times.
Ca parte a eforturilor sale de a-si reglementa problemele antiturst, Microsoft a incheiat acorduri costisitoare cu companiile concurente care se numarau printre cei mai vocali critici ai sai, incluzand aici Sun Microsystems, IBM si Novell. Conform analistilor, acordurile private incheiate de Microsoft cu competitorii sai au privit probleme tehnice.
Ceea ce este insa foarte clar acum este ca spatiul de "manevre" legale al Microsoft a fost limitat luna trecuta de o sentinta emisa de o curte din Luxemburg. Sentinta a reconfirmat ca Microsoft, cel mai mare producator de software din lume, a abuzat de puterea sa dominanta pe piata si a stabilit ca gigantul IT trebuie sa se supuna unui ordin din 2004 al Comisiei Europene de a le oferi competitorilor acces la codul sursa, confidential, al programelor sale. Dupa decizia curtii, Steven Ballmer, directorul executiv al Microsoft, a scris o scrisoare de reconciliere comisarului european pentru concurenta Neelie Kroes, potrivit unui oficial de la Bruxelles. In prima saptamana a lunii octombrie, Ballmer se afla in Europa pentru a face o vizita in Olanda, unde locuieste comisarul Kroes. Dupa o lunga cina, ei au stabilit in linii mari termenii unui acord intre cele doua parti. Pentru a stabili si detaliile finale, Ballmer si Kroes au vorbit dupa aceea zilnic, conform declaratiilor unui oficial Microsoft.
Pozitia de forta in aceste discutii i-a apartinut comisarului european, spun expertii. "Ea negocia de pe o pozitie de forta, pe care nu o avea inainte de sentinta Curtii de prima instanta", a declarat Andrew I. Gavil, profesor de drept la Universitatea Howard.
Kroes a prezentat intelegerea ca pe o victorie a rivalilor Microsoft, in special a companiilor care se bazeaza pe softul open-source precum sistemul de operare Linux, o alternativa din ce in ce mai populara la produsele Microsoft care ruleaza pe servere, scrie New York Times.
Pentru a-si face loc pe piata, software-ul open source trebuie sa fie compatibil cu programele Microsoft destinate calculatoarelor personale, in special cu sistemul de operare Windows. Mai mult de 90% din computerele personale din intreaga lume ruleaza sistemul de operare Windows iar apriximativ 70% din servere ruleaza produsele companiei lui Bill Gates. Din acest motiv, accesul la tehnologia Microsoft este crucial pentru competitorii sai.
Sentinta prevede ca Microsoft sa ofere acces la informatii privind tehnologia sa, astfel incat aplicatiile produse de competitorii sai sa ruleze fara probleme cu Windows. Acesti termeni, care prevad simplificarea interoperabilitatii cu aplicatiile concurentilor, sunt cei care transforma sentinta intr-una favorabila competitorilor Microsoft.
"Aceste schimbari din practicile de afaceri ale Microsoft, in special ale celor care privesc relatia cu dezvoltatorii de soft open-source, vor afecta profund industria software", a declarat Kroes. "Repercusiunile acestor schimbari vor incepe sa fie vizibile acum si vor continua sa apara pentru multi ani de acum inainte".
Conform acordului, Microsoft nu va depune apel la Curtea Europeana de Justitie, care ar fi putut studia cazul pentru inca doi sau trei ani. Microsoft a anuntat ca va permite achizitionarea, de pe pagina sa web (www.microsoft.com/protocols), a protocoalelor care permit comunicarea cu produsele sale destinate serverelor.
Potrivit intelegerii, dezvoltatorii de software trebuie sa plateasca o singura data un tarif de 10.000 de euro pentru a avea acces la protocoalele de comunicatii Microsoft, care ofera detalii despre modul prin care se pot transfera date intre Windows si produsele rivale.
Aceste protocoale sunt secrete comerciale, nu brevete de inventie. Daca rivalii Microsoft vor dori mai multe informatii decat aceste secrete comerciale, ei trebuie sa licentieze brevetele Microsoft, platind o taxa de 0,4% din veniturile generate de vanzarea aplicatiilor. Microsoft solicitase initial 5,95% din venituri.
"Este o realizare enorma", spune Georg Greve, presedinte al Fundatiei pentru software gratuit din Europa, care a criticat practicile Microsoft de a-si tine ascunse informatiile tehnice. "Microsoft face in sfarsit ceea ce ii cere Comisia Europeana. Astfel, vom avea un teren de competitie egal."
Analistii industriei IT din Statele Unite sunt insa sceptici ca acordul semnat de Microsoft cu oficialii europeni va avea un impact major pe piata. "Este un pas important, dar nu unul esential", afirma Dan Kohn, director al Fundatiei Linux, o organizatie nonprofit.
De ani de zile, subliniaza Kohn, inginerii software open-source implicati intr-un proiect denumit Samba s-au tinut departe (din punct de vedere legal) de protocoalele de comunicatii Microsoft si au scris programe care il imita. Aceste "programe" sunt acum incluse in Linux. "Astfel ca, acum, avem in general o buna interoperabilitate cu Windows", spune el.
Speranta este insa, afirma Kohn, ca termenii noi de licentiere sa le permita aplicatiilor concurente sa ruleze mai bine cu produse Windows.
El a declarat ca, oricum, se indoieste ca acordul semnalizeaza un nou spirit de deschidere la Microsoft. El a argumentat cu eforturile depuse de Microsoft de a impune ca standard international un format de fisiere proprietar utilizat de suita de aplicatii Office - o mutare vazuta de rivalii companiei ca o incercare de a face si mai dificila dezvoltarea de soft pentru calculatoare personale sau care sa fie accesibil prin internet.
Aceste formate de fisiere reprezinta cadrul digital care transforma bitii de date in documente text formatate, foi de calcul tabelar sau prezentari.
Un grup de companii conduse de IBM s-a plans de altfel asupra acestor aspecte la grupul european de reglemantare.
"Cred ca ceea ce am vazut acum este o retragere strategica a Microsoft, o singura concesie facuta intr-o singura piata si cam atat", a spus Dan Kohn, directorul Fundatiei Linux.
Totusi, mutarea facuta de Microsoft arata ca gigantul are intentia de a ridica umbra pe care procesul cu autoritatile europene a aruncat-o asupra afacerilor companiei si a pretului titlurilor sale la bursa.
"Din punct de vedere financiar problemele antitrust nu au avut un efect material asupra Microsoft si nu este foarte clar in acest moment daca acestea vor avea vreun efect asupra pietei software", a declarat Charles di Bona, analist la Sanford C. Bernstein & Company. "Dar ajuta la indepartarea ghilotinei europene care atarna deasupra capului Microsoft. Elimina un element de nesiguranta pe care actionarii il urasc".
Microsoft a platit amenzi de aproape un miliard de euro de la prima decizie a Comisiei Europene si ar putea fi nevoita sa plateasca alte amenzi, de 1,6 mld. euro, ca urmare a faptului ca nu ar fi respectat decizii ale CE, emise incepand cu finele anului 2005.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
