Ungaria a devenit membru al Uniunii Europene largite la 1 mai 2004. Asta implica multe avantaje, dar si multa bataie de cap.
Intr-o zi stralucitoare si insorita de mai, zeci de mii de oameni au umplut zonele de promenada de-a lungul rivierei danubiene din Budapesta, pentru a celebra evenimentul istoric: intrarea Ungariei in Uniunea Europeana. Majoritatea ungurilor abordasera evenimentul cu nonsalanta. Dar, cand in final s-a intamplat, insotit de un weekend plin de festivitati, multi au devenit plini de incantare, scrie Financial Times.
Cateva zile mai tarziu, in biroul sau, ministrul afacerilor externe, Laszlo Kovacs este si el la fel de incantat. El reflecta asupra drumului lung si dificil al Ungariei de la pozitia de satelit al Uniunii Sovietice la cea de membru cu drepturi depline al UE. Chiar el un fost comunist, ministrul descrie cat de nedreapta era viata de cealalta parte a Cortinei de Fier. "In sfarsit, ungurii vor fi tratati la fel cu europenii si se vor bucura de aceleasi drepturi", spune el.
Kovacs nu are insa dreptate intru-totul. Ungaria si celelalte noua tari care s-au alaturat Uniunii Europene nu vor beneficia de aceleasi drepturi, sau, cel putin, nu imediat.
Unele dintre diferente au la baza pregatirea tehnica, si aici se incadreaza si ramanerea in afara spatiului Schengen, unde nu exista controlul pasapoartelor, sau plafonul mult mai scazut al subventiilor pentru agricultura. Mai dureroase sunt insa restrictiile impuse asupra miscarii libere a fortei de munca, impuse de majoritatea vechilor state membre. "Toti suntem egali, dar unii sunt mai egali decat altii", spune Kovacs.
Apartenenta la UE aduce si avantaje substantiale imediate, cum ar fi miliarde de euro disponibile incepand cu 1 mai pentru modernizarea infrastructurii unguresti, sau pentru reglementari legate de protectia mediului sau de o dezvoltare economica sustenabila.
De remarcat este faptul ca limitele, desi temporare, determina Ungaria sa continue sa lupte. In acest sens, lucrurile devin mai complicate. Efortul Ungariei de a-si proteja interesele la Bruxelles va trece de la stadiul de negociere formala, bidimensionala, la o lupta continua si deloc usoara cu alte 25 de state, adesea in competitie.
Asta va insemna ca Ungaria sa inceapa sa cunoasca toate dedesubturile de la Bruxelles, cum sa construiasca aliante, cand sa reclame si cand sa faca compromisuri. Din acest punct de vedere, diplomatii UE cred ca Ungaria este bine pregatita datorita experientei acumulate in cele doua secole petrecute in nisipurile miscatoare ale Europei Centrale. De la Imperiul Austro-Ungar la Blocul Sovietic, tara a fost frecvent solicitata sa presteze adevarate acrobatii diplomatice. "Ministrul afacerilor externe ungar nu are nevoie de lectii de la nimeni", spune Kovacs.
Testele vor incepe nu mai tarziu de luna aceasta, cand UE va incerca din nou sa puna pe picioare o noua constitutie. Ungaria va milita, printre altele, pentru pastrarea regulii "o tara-un comisar" in cadrul corpului executiv al UE. Pe langa acest obiectiv, Ungaria mai trebuie sa se impotriveasca si aliantei franco-germane care urmareste armonizarea taxelor in cadrul UE. Multi dintre noii membrii ofera varianta impozitarii reduse, care ar incuraja investitiile, dar Berlinul si Parisul refuza ideea unui "tax dumping".
Oricum, cele mai mari provocari vor fi de ordin financiar. Bugetul UE este stabilit pana in 2006. Batalia pe tema bugetului din 2007 a inceput deja din ianuarie, cand unele tari si-au anuntat intentiile de a-si mentine cheltuielile la nivelul actual.
Daca nu va reusi sa convinga tari ca Franta, Germania sau Olanda sa fie mai generoase, Ungaria va pierde fonduri regionale substantiale, care au ca destinatie zonele cele mai sarace din UE.
Peter Medgyessy, prim-ministrul ungar, afirma ca va incerca sa propuna o schimbare pentru a mari sansele tarii sale. El vrea ca bugetul uniunii sa includa un bilant, la mijlocul perioadei, in 2010, care sa le permita membrilor sa ajusteze cifrele in sus sau in jos.
Pe scurt, Medgyessy pariaza ca tarile puternice, actualmente impovarate de performantele economiilor lor inerte, vor fi mult mai generoase in 2006, stiind ca se vor putea retrage mai tarziu.
Mai mult, exista temeri ca o Europa atat de mare se va transforma intr-o organizatie cu doua viteze, avand un nucleu care evolueaza rapid, in frunte, lasand restul plutonului intr-o clasa cu un statut de "rangul doi".
Medgyessy nu se afla printre cei ingrijorati. "Sa fim onesti. Asa functioneaza UE astazi", spune el cu referire la euro si Schengen. Ungurii nu isi vor juca asii la Bruxelles. Competenta decizionala este in continuare in mainile guvernului de la Budapesta, care trebuie sa aleaga asupra cum isi va regla economia. Guvernul Medgyessy a elaborat recent un plan care va reduce nivelul total de redistributii, de la 41% din PIB la doar 37%. Acesta ar putea fi un pas pozitiv inainte. Mai exista totusi si problema reglarii economiei. Mult din succesul Ungariei in anii 90 s-a datorat salariilor mici si flexibilitatii pietei muncii, care a eliminat si a creat cu multa usurinta locuri de munca. Primul avantaj s-a deteriorat vizibil, iar unii oameni de afaceri avertizeaza ca piata muncii ar putea intra in deriva.
"Sper foarte mult ca statele nou intrate vor fi o forta care va actiona asupra flexibilitatii celor vechi, si nu invers", spune Bill Thomas, presedintele pentru Europa al EDS, o companie americana care foloseste outsourcing-ul si care spera sa angajeze 750 de lucratori in Budapesta, anul viitor.
Daca liderii unguri vor lua decizii adecvate ramane de vazut. Majoritatea dintre acestia realizeaza ca nimeni de la Bruxelles nu le va rezolva problemele.
Jozsef Szajer, membru al unui partid din opozitie, care se va numara, probabil, printre reprezentantii Ungariei in Parlamentul European, afirma: "Ce se va intampla de acum incolo depinde numai de noi. Datoria de a ne transforma tara sta doar pe umerii nostri".
Calea catre euro, pavata cu bune intentii
Dupa ce a intrat in NATO si in UE, Ungaria mai vizeaza doar ultimul dintre marile cluburi occidentale: zona euro. Drumul nu este insa usor. Ungaria a mai pierdut un deadline si a fost deja sanctionata de investitori. Data tinta stabilita acum este anul 2010. Cu cat aceasta se apropie, cu atat forintul devine mai vulnerabil. Banca Centrala Europeana si ministrii de finante din UE avertizeaza tarile nou-venite sa abordeze cu grija sporita adoptarea euro. In ERMII, anticamera obligatorie de doi ani dinaintea momentului adoptarii euro, este foarte necesar sa existe o armonizare a politicilor fiscale si monetare.
Unii economisti atrag atentia asupra unor probleme si mai grave: Desi vor aluneca lejer spre ERMII, noii membri UE vor trebui sa adere la un set de conditii monetare si fiscale prevazute de Tratatul de la Maastricht care le-ar putea limita cresterea exact cand au ocazia de a se desfasura in cadrul batranei uniuni. Aceste conditii ar fi mentinrea deficitului fiscal sub pragul de 3% din PIB, mentinerea nivelului datoriei publice sub limita de 60% din PIB precum si o rata a inflatiei la doar 1,5% distanta de cei mai buni trei performeri ai Uniunii Europene.
Gyorgy Suranyi, presedinte pentru operatiuni in Europa Centrala in cadrul banci italiene Intessa BCI, spune ca pentru tari cu un potential mare de crestere, cum este Ungaria, nu este de dorit aceasta goana nebuna dupa moneda unica. Pe de alta parte, beneficiile ar putea insa sa fie mai semnificative decat par: mai mult de jumatate din importurile si exporturile Ungariei au ca destinatie zona euro. Renuntarea la forint in favoarea euro ar crea costuri infinit mai mici ale tranzactiilor si ar elimina riscurile implicate de rata de schimb. De asemenea, rata scazuta a dobanzii ar incuraja afacerile. Cel mai mare avantaj ar fi, in opinia guvernatorului bancii centrale, Zsigmond Jarai, faptul ca aceasta schimbare ar determina disciplinarea guvernului. El considera prevederile tratatului de la Maastricht necesare nu doar ca un criteriu de aderare la euro, ci si ca fiind foarte benefice pentru economie.
Ministrul de finante, Tibor Draskovics, impartaseste acelasi sentiment. El a inaintat catre Bruxelles un plan de trei ani in care Ungaria se angajeaza sa aduca deficitul bugetar la 3,1% din PIB si sa reduca datoria totala de la 59 la 55% din PIB. Daca realitatea se va conforma planului, Ungaria ar trebui sa adopte euro la inceputul anului 2009. Cand guvernul si-a propus tinta de 2010 si-a luat marja de eroare un an, din prudenta. Opozitia are insa o pozitie deranjanta pentru partidul socialist de la guvernare. Victor Orban, liderul partidului Fidesz, cel mai important din opozitie, a refuzat chiar o invitatie a guvernului, care dorea a il consulte in stabilirea unui termen pentru adoptarea euro. Analistii considera atitudinea lui Orban ca un blocaj in calea consensului fundamental economic. Pe scurt, ei afirma ca euro ar putea oferi acoperire politica pentru partidele politice, pentru a orchestra o varietatate de reforme.
De unde vin si unde se duc problemele?
Fara prea mari pretentii arhitectonice, in ultimii ani o multime de constructii noi au impanzit orasele ungare. Cu toate aceste imagini imbucuratoare, se poate observa ca boomul constructiilor s-a bazat pe creditele ipotecare subventionate de stat. Acestea, au fost, de fapt, doar unul dintre elementele care au dus la gravele dezechilibre bugetare anterioare. Ungaria plateste pretul investitiilor si al cresterii economice scazute. Dupa ce anul trecut s-a reusit evitarea ca prin minune a unei crize monetare, guvernul a acceptat finalmente ideea ca echilibrul este crucial. De la un deficit bugetar de peste 7% din PIB atat in 2001 cat si in 2002, anul trecut Ungaria a redus valoarea la 5,6%, prognozand un nivel de 4,6% pentru anul curent. Un alt pas care a afectat industria a fost cresterea salariilor minime cu 70%. In acelasi timp, banca centrala a mizat pe o politica puternica de intarire a forintului, facand exporturile mai scumpe si importurile mai ieftine. Sustenabilitatea revigorarii se va baza pe doua aspecte: cresterea impactului tranzactiilor asupra pietelor puternice din UE si abilitatea guvernului de a continua reformele.
"Va rugam sa va terminati bautura, inchidem la 9!"
...spune un chelner de la un restaurant din Josvafo, din nordul Ungariei, o superba zona cu pesteri care se intind pana in tara vecina, Slovacia. Un asemenea tratament al clientilor si dorinta de castiguri pe termen scurt nu este ceva rarisim in Ungaria. Acea "ospitalitate entuziasta" din brosuri nu pare sa ajute turismul ungar, dupa cum arata chiar statisticile: anul trecut fluxul de turisti straini in Ungaria a scazut cu 5%. Miklos Walko, consilier la Oficiul National de Turism din Ungaria, este la curent cu situatia:"Nu exista nici o scuza, este vina mangementului ineficient". In ciuda zecilor de traininguri, autoritatile pot doar sa faca recomandari, dar nu pot stabili reguli pentru toata lumea. Restul sta pe umerii pietei si ai concurentei. Dupa numarul placutelor cu "de vanzare" din jurul lacului Balaton, cel mai mare din Europa Centrala, multe dintre afaceri au fost deja instrainate. Sectorul este extrem de important, deoarece are o pondere de 10% din PIB, fiind si o sursa importanta de locuri de munca. Ca masuri de protectie si sustinere, guvernul a propus chiar o rata mai mica a TVA-ului pentru activitatile de turism, si un sprijin financiar pentru deschiderea unor aeroporturi in zonele din provincie. Desi Balatonul prezinta o situatie controversata, Budapesta atrage in continuare multi turisti, spune Walko. Pentru lunile septembrie si octombrie toate locurile de cazare din hoteluri sunt deja ocupate.
"Ungaria nu poate concura cu Croatia, care are acces la mare, sau cu Austria, care are partiile de schi, dar poate oferi produse de calitate", insista totusi Laszlo Puczko, manager la KPMG Travel. El mai spune ca si provincia are nevoie de dezvoltare, desi pare neprietenoasa ca mediu investitional. "Ungaria are un viitor frumos", se arata Puczko increzator in fortele tarii sale.
andreea.paun@zf.ro
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
