Lucrurile încep însă să se schimbe în acest sector. În Florida, de exemplu, o nouă lege intrată în vigoare luna trecută permite fabricilor de bere artizanală să opereze un număr limitat de baruri, fără ca acestea să fie nevoite să pretindă că promovează în acelaşi timp industria de turism a statului. În anii ’80, Florida a acordat o excepţie fabricii de bere Anheuser-Busch din Tampa. Busch Gardens putea vinde bere atât timp cât promova turismul. Şi alte fabrici au profitat de această „portiţă“.
Schimbările care au loc semnalează că berea artizanală câştigă teren, devenind parte a pieţei mainstream. Acest sector are 360.000 de angajaţi în Statele Unite şi generează vânzări de 20 miliarde de dolari, crescând în importanţă din punct de vedere economic şi obligând producătorii mari şi statele în mod tradiţional conservatoare din sud-estul SUA să-i recunoască dezvoltarea.
În Marea Britanie, statisticienii au inclus segmentul pentru prima dată în acest an în coşul naţional de cumpărături utilizat pentru calcularea inflaţiei.
În SUA, segmentul reprezintă 11% din piaţa totală a berii din punctul de vedere al volumului.
În primul semestru al acestui an, producţia de bere artizanală a avansat cu 16% şi segmentul ar putea reprezenta 20% din piaţă din punctul de vedere al volumului până în 2020.
Alan Clark, CEO al SABMiller, admite că la început marile companii producătoare de bere au ignorat acest sector. „Am crezut că schimbarea legată de gusturi este temporară, dar acum încercăm să ne repoziţionăm, cu un focus şi investiţii mai mari în acest sector“.
În iunie, SABMiller a achiziţionat Meantime Brewing Company, un producător britanic de bere artizanală, dar şi-a dezvoltat şi propriile mărci pe acest segment, Blue Moon şi Leinenkugel.
Numărul microberăriilor înregistrează o creştere puternică. Pe 30 iunie, în SUA existau 3.739 de astfel de fabrici, comparativ cu 3.464 la sfârşitul anului trecut, şi 97 în 1985. În Europa funcţionau 5.665 de astfel de fabrici la sfârşitul anului 2013, o creştere de 75% în decurs de cinci ani.
Totuşi, celor patru cei mai mari producători de bere, Anheuser-Busch InBev, SABMiller, Heineken şi Carlsberg, nu le este uşor să urmeze trendul.
Pe de o parte, berea artizanală a injectat dinamism şi interes într-un sector aflat în stagnare. Berea ca sector se află sub asaltul spirtoaselor şi vinului, spune Bryan Roberts, director al grupului de cercetare Kantar Retail.
Vânzările de bere artizanală au crescut cu 18% în SUA anul trecut, comparativ cu avansul de numai 0,5% consemnat de piaţa mainstream. În acelaşi timp, berea artizanală a luat din cota de de piaţă a marilor producători.
Totuşi, marii producători au o reacţie pozitivă faţă de avansul segmentului. Luiz Fernando Edmond, director de vânzări al AB InBev, cel mai mare producător de bere din lume, spune că nu vede berea artizanală ca pe un lucru negativ, ci, dimpotrivă, ca pe o mare oportunitate.
Deşi marii producători pot avea câteodată o abordare „schizofrenică“ faţă de industria berii artizanale, aceştia vor continua fără nicio îndoială să achiziţioneze jucători din această industrie, spune Danelle Kosmal, vicepreşedinte la Nielsen.
Aceasta remarcă faptul că deşi mulţi consumatori definesc berea artizanală ca bere produsă de fabrici mici, independente, sau în cantităţi mici, aceştia nu par să ezite să cumpere astfel de bere chiar dacă este produsă de o companie mare. „În unele cazuri, consumatorul nu ştie că este produsă de o companie mare, în altele acestora nu le pasă atât timp cât gustul rămâne acelaşi“, spune Kosmal.
Berea artizanală începe să câştige teren şi în România
Şi în România microberăriile încep să atragă tot mai mulţi antreprenori locali, astfel că numărul brandurilor produse în mici fabrici a ajuns la şase în luna iulie a acestui an. Recent a apărut o nouă microberărie, doi absolvenţi ai Facultăţii de ştiinţe economice din Bucureşti pariind 100.000 de euro pe o mică fabrică situată la marginea Capitalei şi punând pe piaţa restaurantelor berea artizanală englezească Ground Zero. Dacă unele branduri au fost pornite de la zero, altele, aşa cum este cazul Zăganu, au „reînviat“ din fabrici vechi. Numărul microberăriilor ar putea creşte în următorii ani datorită apetitului tot mai mare al românilor pentru berea artizanală. Conform datelor de la Registrul Comerţului centralizate de ZF, pe plan local sunt microberăriile Berarium (Clinica de Bere), Fabrica de Bere Bună (Zăganu), Fabrica de Bere Ursus din Cluj-Napoca, Matache Beraru’, Iosidoro (Nemţeana) sau Ninkasi (Sikaru).
