Desi conducerile bancilor cu capital turcesc care activeaza pe piata romaneasca spun ca nu sunt motive de ingrijorare, iar institutiile pe care le conduc nu se confrunta cu probleme ca urmare a crizei din Turcia, situatia nu este atat de calma pe cat pare.
Potrivit unor surse bancare, in a doua parte a saptamanii trecute, in urma reizbucnirii crizei financiare din Turcia, unii clienti ai bancilor cu capital turcesc, chiar nume mari, au inceput sa tatoneze terenul in vederea transferarii depozitelor si operatiunilor catre alte institutii financiar-bancare.
"Joi si vineri au venit la noi, clienti ai unor banci turcesti care s-au interesat de comisioane, de modalitatile de deschidere si de transfer de conturi", spun sursele citate. Pe piata romaneasca activeaza Demirbank, Finansbank, RoBank, BTR, RIB si UGBI Bank.
In plus, sursele mentionate spun ca au inceput sa apara probleme si din zona altor banci, altele in afara de cele cu capital turcesc, care au avut expuneri cu acestea.
Astfel, nume mari din sistemul bancar romanesc au profitat in ultimele luni de lipsa de lichiditati a "suratelor turcesti" si la dobanzi peste cele din piata au acceptat sa le imprumute.
Bancile turcesti ofereau dobanzi de peste 7% in dolari in timp ce dobanda pe piata era de 3-4%. Riscul sta acum in imposibilitatea de a-si recupera banii, intrucat majoritatea plasamentelor bancilor cu capital turcesc care activeaza pe piata romaneasca erau directionate in Turcia.
Acolo dobanzile erau favorabile speculatiilor, fiind aducatoare de randamente ridicate. Dar totul se facea in lire turcesti. Acum lira a pierdut 30% in raport cu dolarul.
O alta directie din care ar putea aparea probleme pentru bancile turcesti din Romania este cea a companiilor turcesti care au afaceri si aici si care si-au derulat tranzactiile prin acestea.
In incercarea de a-si salva afacerile din Turcia, investitorii turci vor incerca sa repatrieze o parte din banii castigati in Romania si implicit vor face presiune pentru a-si scoate banii de la bancile turcesti.
ai exportatorii romani, care au vandut anul trecut in Turcia marfuri de 6,5 miliarde de dolari s-ar putea sa aiba de asteptat pana sa-si vada banii din cauza dificultatilor de plata create clientilor turci de prabusirea lirei.
"In mod cert, criza poate influenta economia romaneasca avand in vedere si ca sistemul bancar turcesc este foarte prezent in Romania", a declarat Mihai Ionescu, presedintele ANEIR.
El spune ca valoarea reala a schimburilor comerciale cu Turcia depaseste un miliard de dolari, daca se ia in calcul comertul neinregistrat, realizat de persoane fizice.
"Oricum problema trebuie tratata cu atentie. Oricare ar fi situatia prezentanta de conducerile bancilor turcesti de pe piata romaneasca, oricati bani ar avea, indiferent daca au sau nu expuneri afara, factorul psihologic va avea un cuvant greu de spus", mai spun sursele citate.
Pe de alta parte, oficiali romani spun ca nu sunt motive de ingrijorare fiind putin probabil "sa importam" o criza din Turcia.
Adrian Vasilescu, directorul directiei comunicare din BNR spune ca "este insa prea devreme pentru a face o evaluare exacta a consecintelor pe piata romaneasca a crizei din Turcia".
Radu Gratian Ghetea, presedintele Asociatiei Romane a Bancilor spune ca in prezent sistemul bancar romanesc nu este afectat de criza din Turcia si "nu exista influente negative directe".
"Din cate stiu toate bancile care activeaza pe piata romaneasca si-au luat masuri pentru a nu avea expuneri in Turcia. Deci direct nu exista influente negative.
Mentionez insa ca posibile efecte indirecte problemele care ar putea sa apara la unele dintre societatile cu capital turcesc care activeaza pe piata romaneasca. Dar, nici atunci insa sa nu ne asteptam sa cada relatiile comerciale cu Turcia"
Care criza? Investorii nici nu s-au gandit la un colaps in Turcia
Devalorizarea puternica a lirei nu a scos Turcia din jocul finantelor mondiale. Guvernul a avut, in opinia pietelor, cea mai buna reactie: in loc sa se opuna trendului, pe care a inteles ca nu l-ar fi putut stapani, a facut si mai mult loc.
Pietele au fost intr-adevar suprinse. Ca urmare, rezervele valutare n-au fost consumate, cum s-a intamplat in Rusia, care a fost nevoita sa declare moratoriu asupra platii datoriei externe, iar cursul a inregistrat un recul. Investorii straini nu s-au speriat ci, dimpotriva, unii abia acum se gandesc sa intre in aceasta tara, de vreme ce in dolari actiunile s-au ieftinit.
Din pacate, devalorizarea se face, ca si mai la nord (Bulgaria sau Romania), pe spinarea populatiei. Efectele benefice ale eliberarii presiunii asupra cursului asupra economiei se vor vedea in timp, pe cand injumatatirea economiilor de la banca se simte acum.
Pe masura ce Turcia intra tot mai tare in criza saptamana trecuta, multi investitori au crezut ca se afla in fata unui nou colaps financiar pe pietele emergente, de genul celui din Asia, in 1997, sau Rusia, in 1998.
Miercuri, pietele emergente cele mai lichide si cu cel mai mare grad de risc au primit o lovitura. Indicele rusesc RTS a pierdut 8% din valoare in acea zi, in timp ce spread-ul (diferenta intre dobanda la bondurile emise de o tara si dobanda trezoreriei americane) pietelor emergente, JP Morgan Bond Index Plus, a crescut in mod dramatic.
Dar atunci cand guvernul turc a actionat rapid si a renuntat la controlul ratei de schimb impus de FMI, ceea ce a permis monedei nationale sa fluctueze, investitorii au parut, in mod surprinzator, multumiti.
Aproape imediat a scazut si spread-ul pentru bondurile turcesti, semn ca investitorii au decis ca riscul pentru aceste instrumente s-a diminuat comparativ cu ziua precedenta.
Indicele JP Morgan Index a inregistrat joi o stabilizare la 728 de puncte de baza (sau 7,28%) peste nivelul trezoreriei americane, dupa ce cu o zi inainte a crecut cu 23 de puncte, pana la 731 puncte de baza.
Aceasta evolutie a pietelor financiare este absolut remarcabila, apreciaza analistii, in conditiile in care survine unei devalorizari puternice a unei monede de pe una din pietele cheie. Joi, chiar si piata ruseasca a crescut cu 2,8%.
De unde diferenta ?
Dar de ce aceasta criza pe o piata emergenta s-a dovedit atat de diferita de celelalte de pana acum?
In primul rand, analistii si investitorii au cerut guvernului turc sa actioneze rapid in vederea clarificarii situatiei care a provocat tensiuni pe piata.
Intr-adevar, decizia de a lasa liber cursul lirei a avut un efect negativ asupra economiei turcesti, dar investitorii au preferat sa stie cat de mare va fi efectul negativ, in loc sa astepte ceea ce ei apreciau ca o calamitate inevitabila.
"Totul s-a petrecut mult mai rapid decat in Rusia", a declarat Sonja Gibbs, strategist pentru piete emergente la Nomura."Ei nu au avut dezbateri de luni de zile asupra a ceea ce trebuia facut. Au dat lovitura si au facut-o fara a sacrifica mai intai rezervele banesti".
In al doilea rand, analistii au afirmat ca multi investitori au invatat cate ceva din crizele anterioare. " Oamenii au invatat ca poti face o groaza de bani pe pietele emergente, dar poti pierde la fel de multi", a afirmat Martin Taylor, unul dintre managerii veterani pe astfel de piete, care in prezent conduce un hedge-fund (fonduri de acoperire a riscului) de 50 de milioane de $ al Thames River Capital in Londra. "Astfel, ei isi asuma mai putine riscuri".
In privinta crizei din Rusia, de exemplu, multe hedge-fund-uri au raspuns la primele semnale negative prin a imprumuta bani pentru a ocupa pozitii si mai importante. In timpul crizei turce, multi investitori au inceput sa-si vanda activele lor la sfarsitul lunii noiembrie.
Criza din noiembrie a pus in garda investitorii
"Acesta a fost semnalul", a precizat Taylor, referindu-se la criza de mici dimensiuni din noiembrie, care a aratat ca reformele turcesti s-ar putea sa nu fie suficiente.
Datorita acestei avertizari, analistii au semnalat ca expunerea bancilor straine in Turcia este mai redusa decat in alte tari unde s-a manifestat o astfel de criza.
La 30 septembrie 2000, creditorii straini acordasera Turciei imprumuturi de 43,9 miliarde de dolari, conform statisticilor Bancii Reglementelor Internationale.
Pentru comparatie, creditorii straini acordasera Rusiei imprumuturi de 75,5 miliarde dolari in momentul colapsului in care a intrat aceasta tara.
"Dimensiunea imprumuturilor in Rusia la momentul crizei era mult, mult mai mare", a mai precizat Sonja Gibbs. "Acesta inseamna ca pierderile din expunere vor fi in mod semnificativ mai mici".
Apar "sacalii"
Unii investitori de pe pietele emergente au fost chiar stimulati de situatia din Turcia, aparand astfel intrebarea daca o astfel de criza nu ar putea genera chiar oportunitati de atragere a investitorilor.
Klaus Blockstaller este un exemplu in acest sens. Joi, managerul nascut in Germania care administreaza un fond cu un portofoliu de 700 milioane $ si-a petrecut aproape toata ziua urmarind stirile Reuters, incercand sa determine daca este momentul cel mai potrivit de a investi pe piata turceasca. Inainte de criza, Blockstaller nu avea bani investiti in Turcia.
Ca urmare a deciziei sale de a se sta pe tusa, acum este pregatit sa-si depaseasca rivalii, care au mizat pe faptul ca economia turceasca va avea o evolutie foarte buna anul acesta. El a declarat ca "acum este momentul sa luam in calcul posibile investitii in Turcia. Datorita crizei multe companii vor putea fi cumparate foarte ieftin".
In urma crizei presa turca a afirmat ieri ca guvernatorul Bancii Centrale, Gazi Ercel, a demisionat. Potrivit acesteia, Ercel si-a prezentat demisia premierului Ecevit, inca de vineri, cu doua luni inaintea expirarii mandatului sau in fruntea acestei institutii, pe care o conducea din aprilie 1996. Informatia nu a fost confirmata oficial.
S&P a retrogradat bancile turce
Agentia de evaluare financiara Standard & Poor's a retrogradat, vineri, ratingurile atribuite mai multor banci turcesti, mentinandu-le sub supraveghere cu implicatii negative, se arata intr-un comunicat al Standard & Poor's.
Diminuarea ratingurilor a fost determinata de deteriorarea conjuncturii financiare a Turciei. Decizia bancii centrale, de la inceputul acestei saptamani, de a nu furniza lichiditati pietei bancare sub forma unor credite overnight a determinat o cascada de plati neonorate pe piata interbancara.
In special, marile banci de stat care se bazeaza pe imprumuturile acordate de banca centrala, precum Ziraat si Halkbank, nu au reusit sa ramburseze in intregime creditele overnight.
Ulterior, ca urmare a hotararii din 22 februarie a guvernului de a liberaliza cursul de schimb al lirei turcesti, o parte din lichiditati au revenit pe piata si bancile de stat au efectuat platile, desi la costuri ridicate.
Volatilitatea conjuncturii actuale mareste riscul pentru toate bancile turcesti. Nivelul ridicat al dobanzilor pentru creditele pe termen scurt reduce valoarea obligatiunilor guvernamentale.
Orice banca cu necesitati de finantare pe termen scurt va plati scump, dupa cum arata recenta experienta a Demirbank Turk A.S., aflata sub supraveghere judiciara.
Devalorizarea lirei turcesti va cauza pierderi pentru bancile care au finantat activele in lire prin credite in dolari. Pe masura ce dobanzile ridicate si efectul devalorizarii se transfera in economia reala, calitatea portofoliilor de credite se va eroda.
Autoritatile din Turcia si-au reafirmat angajamentul de a onora toate obligatiile de plata ale oricarei banci care falimenteaza, angajament care devine din ce in ce mai dificil de respectat in conditiile riscului sistemic determinat de deprecierea monedei si de nivelul ridicat al dobanzilor.
De asemenea, conjunctura instabila complica planurile guvernului de a restructura sectorul bancar intr-un ritm accelerat.
Societe Generale a renuntat la o banca
Banca franceza Societe Generale SA a anuntat ca a incetat tratativele de achizitionare a 50% din actiunile bancii turcesti Iktisat Bankasi, fiind ingrijorata de criza financiara prin care trece Turcia si de devalorizarea monedei sale.
Oficialii Societe Generale au declarat ca nu sunt conditii prielnice pentru o achizitie, in acest moment sectorul bancar turcesc avand nevoie disperata de masuri de reforma si aflandu-se aproape de termenele finale de rambursare a datoriilor.
"Probabil ca autoritatile turce vor lua masurile ce se impun in aceasta situatie. Dupa aceea vom mai vedea ce este de facut" a declarat Didier Alix, unul din conducatorii Societe Generale. " Aceasta spera ca finalizeze tratativele cu Iktisat Bankasi pana la sfarsitul anului trecut.
Reprezentantii bancii franceze au declarat ca sunt in cautarea unor alti posibili parteneri de afaceri in Turcia . Iktisat Bankasi, a 19-a banca, ca marime, din totalul de 81 banci turcesti, a fost evaluata la o suma cuprinsa intre 200 mil. si 400 mil. $, inaintea ultimei crize financiare ce a lovit tara .
Societe Generale, a doua banca din Franta ca importanta vizeaza noi moduri de extindere a prezentei sale in Europa de Est si in bazinul Mediteranei .
O prezenta in Turcia ar fi in concordanta cu interesele existente in tari ca Bulgaria si Romania . Banca si-a facut de asemenea cunoscuta intentia de a construi o filiala in Iugoslavia .
Societe Generale este una din multele banci straine interesate de piata turca .
Citibank, o filiala a Citigrup Inc. cauta si ea un partener, in timp ce HSBC Holding PLC ( HBC ), o banca anglo-chineza s-a asociat cu Demirbank Istanbul, una din cele 11 institutii bancare cu probleme, aflate in administrarea autoritatilor turce .
Presedintele Societe Generale, Daniel Bouton, a respins orice speculatie privind riscul pe care il reprezinta criza financiara din Turcia pentru banca sa .
In conformitate cu unele cifre de la Banca Reglementelor Internationale, banca franceza are 3,7 mld. $ in imprumuturi pentru Turcia, la sfarsitul lui septembrie 2000, mai putin de o treime din ce au inscris bancile germane in propriile registre .
Cine, ce si cat a pierdut ?
Oamenii de afaceri si bancherii turci stau in expectativa dupa decizia de joi a guvernului de a-si lua mana dupa lira. Ei spun ca gradul in care vor fi afectate companiile de flotarea libera a lirei va depinde de cum va evolua cursul de schimb al monedei fata de dolar in zilele urmatoare.
In schimb, oamenii de pe strada sunt foarte revoltati- economiile lor au fost aproape spulberate intr-o singura zi, se arata in editia de vineri a Wall Street Journal.
Acesta e pretul real al lirei?
Imediat dupa decizie, lira a pierdut mai mult de o patrime din valoarea sa, la inceputul zilei, 1 $ schimbandu-se pe 950.000 lire, fata de cursul de miercuri, 688.000 lire pentru 1$. La sfarsitul zilei de joi, cursul s-a stabilit la 870.000 lire pentru 1$.
"Teoretic, miscarea guvernului poate reprezenta un soc, insa in practica este o masura buna. Ea reflecta realitatea. Lira a fost supraevaluata, acum se schimba pe adevaratul sau pret. Afacerile vor avea de castigat. Este bine pentru Turcia" a spus Ishak Alaton, presedintele Alarko Holding AS
Sa plece Guvernul !
Majoritatea persoanelor fizice s-au grabit sa-si schimbe economiile din lire in dolari americani.
"In orice caz, turcii furiosi au stat la coada la casele de schimb valutar pentru a schimba lirele pe dolari. " Familia mea avea ieri intr-un cont bancar 2,5 mld. lire care valorau aproape 4.000 $", spunea Ahmet Dogan, un angajat de 33 de ani la o companie de internet.
"Astazi, cand am venit sa schimbam lirele, ele nu valorau decat 2600 $. Guvernul impune oamenilor simpli sa plateasca pentru propriile sale greseli. Cei bogati devin si mai bogati, iar saracii devin si mai saraci. Cetatenii turci au fost jefuiti peste noapte. Guvernul ar trebui dispara. Ar fi cazul sa plece ".
Actiuni mai ieftine pentru investitorii straini
Oricum, investitorii straini au facut tranzactii, in special pe piata bursiera, unde joi s-au constituit ca principali cumparatori, au declarat analistii. Investitorii straini detineau la Bursa din Istanbul, pana saptamana trecuta, in jur de 42% din capitalizarea pietei.
"Strainii devin din ce in ce mai interesati, pentru ca piata a pierdut mai mult de 50% (in dolari). Trebuie sa fie foarte ieftin, " a spus Murat Gulkan, un analist important al Bender Securities AS .
In timp ce investitorii de portofoliu se reorienteaza spre bursa de valori, unii investitori pe termen lung au o pozitie mai circumspecta.
"Suntem prevazatori fata de evolutia economiei Turciei" a declarat Giuseppe Farina, presedintele companiei Aria / Is - Tim, un joint venture intre Telecom Italia Mobile si Isbank AS.
Cum au reactionat bancile
Analistii au observat ca actiunile celor doua banci importante, Garanti Bankasi AS si Yapi Kredi Bankasi AS, au fost singurele care au scazut joi la bursa din Istambul. Actiunile Garanti au cunoscut o cadere de 11% iar cele Yapi Kredi doar de 7,7%.
Merrill Lynch estima ca, inainte de devalorizare, sectorul bancar detinea aproximativ 14 mld. $ in operatiunile valutare, adica bancile luau cu imprumut valute straine, le schimbau in lire si obtineau profit din diferenta dintre rata dobanzii pentru lire si costul creditului.
Din aceasta suma, 21% era in contul a patru mari banci turcesti : Yapi Kredi, Garanti, Akbank AS si Isbank. " Nu credem ca deprecierea lirei va crea probleme mari celor patru banci de top" au precizat cei de la Merill Lynch.
Vicepresedintele Akbank , Hayri Culhaci, a spus ca doar putine banci, aici incluzandu-se si a sa, au fost capabile sa-si reduca activitatile de cumparare de valute straine in zilele premargatoare devalorizarii lirei, aceasta datorita restrictilor bancii centrale.
Exportatorii au de castigat?
Exportatorii ar putea avantaje din deprecierea lirei. Guler Sabanci, unul din conducatorii Haci Omer Sabanci Holdings AS, unul dintre primele trei mari conglomerate industriale din Turcia, a declarat ca exista posibilitati de crestere a exporturilor.
Multe din companiile turcesti nu s-au aratat prea ingrijorate de devalorizare, deorece nu au fost legate direct de aceasta.
Un membru al consiliului de administratie al Vestel Elektronik Sanayi Ve Ticaret AS, un mare producator de aparatura electrocasnica a spus: "avem destule lichiditati in companie, asa ca nu suntem ingrijorati".
Cativa oameni de afaceri si analisti au avertizat ca avantajul exportatorilor ar putea fi diminuat de faptul ca multe materiale si componente ale produselor exportate de Turcia sunt importate.
Oamenii de afaceri si bancherii au atentionat ca guvernul va trebui sa faca reforme structurale, incluzand aici si privatizarea bancilor, acestia considerand devalorizarea lirei o urmare a proastei guvernari. In acest moment, statul detine 50% din activele sectorului bancar.
Exportatorii romani au de ce sa-si faca griji
Exporturile Romaniei pe piata Turciei au atins anul trecut nivelul record de 650 milioane de dolari, consolidand o tendinta puternic ascendenta in ultimii zece ani.
Analistii comerciali sunt de parere ca aceasta reprezinta o expunere importanta a companiilor romanesti fata de efectele crizei financiare din Turcia.
In urma deprecierii abrupte a lirei, importatorii turci ar putea avea dificultati in efectuarea platilor, daca nu si-au acoperit riscul unor socuri valutare de genul celor de saptamana trecuta.
In ultimul deceniu, Romania a avut in fiecare an excedente comerciale importante in relatia cu Turcia, valoarea exporturilor fiind dubla in raport cu importurile in 2000. Cresterea exporturilor a fost stimulata in ultimii ani si de intrarea in vigoare, din 1999, a acordului de liber schimb dintre Romania si Turcia, care prevede reducerea treptata pana la zero a taxelor vamale.
Industria romaneasca exporta in Turcia in principal produse chimice si produse minerale. Acestea sunt urmate de produse vegetale, materiale plastice, cauciuc, materiale textile si articole din acestea.
In structura importurilor se regasesc aceleasi categorii de marfuri, insa cu ponderile inversate. Romania importa din Turcia in principal materiale textile si produse din acestea, urmate de produse chimice, produse vegetale, materiale plastice si cauciuc.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
