Perspectivele de viitor ale unei ţări depind de tinerii ei. În Slovacia, o ţară cu doar 5,5 milioane de locuitori, 20% dintre studenţii de universitate pleacă pentru a studia în străinătate, faţă de media de doar 4% din UE, arată datele OCDE. Mulţi nu se mai întorc. Mai mult de jumătate din studenţii care-şi obţin diploma în Cehia rămân acolo. Acest exod al tinerilor şi talentelor din Slovacia durează de decenii. Aşa s-a ajuns ca aproape 10% din slovaci să locuiască în alte ţări.
Exodul este şi o măsură a performanţelor economice şi a evoluţiei sociale. O altă măsură este PIB per capita exprimat în standardele puterii de cumpărare. Acest indicator permite şi compararea economiilor diverselor ţări între ele. În funcţie de PIB per capita exprimat în PPS, Slovacia a ajuns la nivelul maxim, de 79% din media Uniunii Europene, în 2015, potrivit Eurostat. De atunci este în declin. Anul trecut, indicatorul a fost de doar 73% din media UE.
În acelaşi timp, România a progresat de la 57% la 78%. Cehia, considerată cea mai matură economie din regiune, cu o societate mai tolerantă decât cea slovacă, a urcat de la 89% la 91%. Ungaria a făcut şi ea un salt mic, de la 70% la 76%, cotă în jurul căreia gravitează de patru ani. Slovacia a cunoscut vremuri mai bune. A fost considerată cândva „tigrul din Tatra“, mai ales când concura, ieşind învingătoare, cu vecinii pentru titlul de ţara cu cea mai mare producţie de maşini pe cap de locuitor.
Acum puţin mai mult de un deceniu revista The Economist specula chiar că economia slovacă o va întrece pe cea a Cehiei, propulsată de valul de investiţii străine în industrie atrase de o serie de reforme neoliberale implementate în 1998-2006. Între 2000 şi 2015, PIB per capita exprimat în PPS al Slovaciei a sărit de la 43% din media UE la 79%, apropiindu-se accelerat de mai lenta Cehie. Economia slovacă a rămas cel mai mare producător de maşini per capita din lume, dar aceasta când alţii au trecut de la economia cantitativă la cea calitativă. Mai rău, dependentă economic de industria auto şi de exporturile sale, Slovacia nu are un producător autohton. Depinde de companiile străine, cum sunt Volkswagen şi Stellantis, puse acum în dificultate de tendinţa de electrificare.
De fapt, Slovacia este una dintre economiile cele mai expuse la efectele negative ale electromobilităţii. Un astfel de mediu face nesigur viitorul economic al unei ţări şi în acest mediu a avut loc atentatul asupra premierului slovac Robert Fico care a zguduit lumea politică europeană. Mandatele de premier ale acestuia însumează până acum 10 ani. Pe cel mai recent şi l-a început în toamna anului trecut, după ce în martie 2018 a fost forţat să demisioneze din funcţie de criza politică declanşată de executarea în propria locuinţă a jurnalistului de investigaţii Ján Kuciak.
Acesta cerceta mai multe cazuri de fraudă în care erau implicate personaje cu legături politice la nivel înalt. A fost ucisă atunci şi logodnica jurnalistului. Fico, considerat un politician populist, cu tendinţe naţionaliste şi politici conservatoare, a fost împuşcat în stradă în timp ce făcea baie de mulţime. Unul dintre cele mai controversate planuri pe care premierul îl urmăreşte este înlocuirea radiodifuziunii publice cu o instituţie pe care să o controleze.
„Generaţia tânără nu mai crede în Slovacia“, spune pentru The Guardian Michal Vašecka, preşdintele Institutului de Politică din Bratislava. „Odată ce pleacă, nu le mai rămâne nimic pentru care să se întoarcă.“ Cel mai mare beneficiar al exodului tinerilor şi talentelor din Slovacia este partenera din fosta Cehoslovacie, Cehia. Aceasta primeşte „la creme de la crème a societăţii slovace“, explică Vašecka. În 2022, două treimi dintre tinerii cu vârste cuprinse între 18 şi 25 de ani studiau în străinătate sau voiau să facă acest lucru, arată un studiu citat de Euractiv.
În ultimii 17 ani, peste 300.000 de persoane au plecat din ţară, iar dintre ele doar o treime au luat în considerare întoarcerea, arată analiza efectuată de Slovenská sporitelna. Studenţii care pleacă au adesea cele mai bune calificări.
Economia ţării nu permite o diversitate mare de locuri de muncă. Cele mai mari companii private sunt producătorii auto VW şi Kia, compania petrochimică Slovnaft şi combinatul siderurgic US Steel Kosice. VW e germană, Kia este sud-coreeană, Slovnaft este subsidiară a gigantului Mol din Ungaria, iar combinatul aparţine unui investitor american. Una dintre cele mai noi investiţii de business mari, o fabrică de baterii, este adusă de o companie chinezească.
Golul lăsat de exodul creierelor este umplut cu străini, mai ales din Asia. Slovacia nu-şi pierde doar talentul, ci şi capitalul. Unele dintre cele mai mari afaceri ale ţării, cum sunt dezvoltatorul de tehnologie Vacuumlabs şi dezvoltatorul imobiliar HB Reavis, s-au mutat în Cehia, indicând printre motive mediul politic ostil de acasă şi corupţia. Chiar şi cea mai mare conferinţă pe teme de securitate din Slovacia, Globsec, care în trecut a atras speakeri ca Volodimir Zelenski, Ursula von der Leyen şi Emmanuel Macron, a fost mutată anul acesta la Praga. Fico a descris Globsec ca fiind „un loc unde George Soros vine să i se facă poze“.
