Banca centrală a Cehiei şi-a menţinut dobânda de referinţă la 7%, punând capăt unei serii de nouă majorări, în şedinţa de săptămâna trecută, prima sub conducerea noului guvernator Ales Michl, devenind astfel prima din Europa emergentă care suspendă ciclul de scumpire a creditului. Despre Michl se spune că este omul preşedintelui Milos Zeman, un personaj controversat, cu orientări populiste şi admirator al preşedintelui rus Vladimir Putin.
„Dobânda este la un nivel care stopează cererea, încetineşte creşterea creditării pentru companii şi gospodării şi opreşte creşterea masei monetare în economie“, a declarat Michl, potrivit Intellinews.
Mulţi forecasteri se aşteaptă ca economia cehă să alunece în recesiune către sfârşitul anului, aceasta confruntându-se, ca multe economii, cu stagflaţia. În timpul în care a fost membru al boardului băncii, Michl a votat întotdeauna împotriva majorărilor de dobânzi, argumentând că cauzele inflaţiei nu pot fi abordate prin majorarea dobânzilor, care ar afecta industria.
Coroana cehă s-a depreciat iniţial în urma deciziei, redresându-se mai apoi. Banca centrală estimează o valoare medie anuală a coroanei de 24,80 în raport cu euro pentru acest an. Oficialii acesteia au anunţat că vor preîntâmpina în continuare fluctuaţii excesive ale monedei, o politică ce a ajutat coroana să devină cea mai performantă din ECE până acum în acest an. Traderii văd toate monedele Europei de Est suferind mai mult decât alte pieţe emergente în cazul deprecierii euro, notează Bloomberg. Zlotul, forintul şi coroana cehă sunt văzute ca deosebit de vulnerabile la scăderea cererii din zona euro.
Monedele regiunii au fost printre cele mai dur lovite de impactul invaziei Ucrainei. Coroana cehă a fost cea mai stabilă, în mare parte graţie intervenţiilor monetare ale băncii centrale.
Potrivit analiştilor ING, numai un val de vânzări masive la nivel mondial de monede ale pieţelor emergente ar putea determina banca centrală a Cehiei să mai majoreze dobânzile. În opinia acestora, deşi noul guvernator nu a exclus în întregime noi majorări de dobânzi, ciclul de înăsprire a politicii monetare s-a încheiat în iunie.
Banca centrală cehă a fost, împreună cu cea din Ungaria, prima care a majorat dobânzile în iunie anul trecut, înaintea creşterii actuale puternice a inflaţiei, şi a continuat seria majorărilor în încercarea de modificare a aşteptărilor inflaţioniste, relatează Intellinews.
Inflaţia din Cehia a atins 17,2% în iunie, una dintre cele mai ridicate din Europa, împinsă în sus de scumpirea energiei şi alimentelor. „Ne aşteptăm ca inflaţia să atingă niveluri de aproximativ 20% în toamnă“, a anunţat Michl.
Banca şi-a revizuit în sus perspectiva de inflaţie, de la 13,1% la 16,5% în 2022, şi de la 4,1% la 9,5% în 2023. Economia cehă este una dintre puţinele la nivel mondial care nu a revenit încă la dimensiunea de dinaintea pandemiei.
Date recente au indicat că creşterea inflaţiei a erodat cererea internă şi la export, împingând de asemenea în sus costurile companiilor. Banca centrală anticipează o recesiune în T4, dar o creştere economică totală de 3,6% pentru acest an, peste estimarea anterioară.
În linie cu un scenariu economic alternativ ce folosea perioada anterioară mai scurtă utilizată de bancă pentru proiecţii de politică, dobânzile pe termen scurt erau aşteptate să crească la peste 10%, scrie Reuters.
În şedinţa de săptămâna trecută, boardul băncii a optat să urmeze un scenariu ce utilizează un orizont mai extins pentru politica monetară, de 18-24 de luni. Banca şi-a acordat astfel mai mult timp pentru a reduce inflaţia către ţinta de 2%.
