Ziua de 11 noiembrie a fost una istorică pentru maghiari, dar una de care nimeni n-ar vrea să-şi amintească deoarece atunci au aflat că inflaţia a sărit de 20% cu un salt uriaş. Este un ritm al scumpirilor nemaiîntâlnit în istoria economiei moderne maghiare şi în regiune şi un semn pentru mulţi că ceva este în neregulă.
Şocul este cu atât mai mare cu cât, în goana după comparaţii cu alţii, presa locală a constatat că preţurile aceloraşi produse alimentare sunt mai mari la Lidl în Ungaria decât, spre exemplu, la Lidl în Germania.
Vestea despre inflaţie a venit când banca centrală a dat semnale că va lua o pauză în lupta cu preţurile, oprind creşterile de dobânzi pentru a proteja ecomomia de recesiune. Dobânda de politică monetară a fost adusă la 13%.
Însă scumpirile par să fi scăpat de sub control în întreaga regiune. În Cehia, rata de inflaţie a urcat de la 17,2% în august la 18% în septembrie. Banca centrală se vedea deja victorioasă în războiul cu preţurile. Saltul inflaţiei în Ungaria a fost de la 15,6% în august la 20,1% în septembrie. În Polonia, inflaţia s-a stabilit la 17,2%, un nivel peste aşteptări. Ce frapează nu este faptul că inflaţia continuă să urce, ci salturile mari pe care le face. În cele din urmă creşterile de preţuri vor încetini, dar acum este limpede că vârful valului de inflaţie, deşi s-ar putea să fie aproape în timp, este sus de tot. În traducere, preţurile deja uriaşe vor fi mari mult timp.
În Ungaria este mai complicat deoarece inflaţia a accelerat atât de mult deşi guvernul a plafonat preţurile la anumite alimente de bază - mai degrabă ingrediente pentru mâncare, cum ar fi ulei şi făină -, şi controlează preţurile carburanţilor şi energiei pentru gospodării. Dacă plafoanele nu mai pot fi susţinute, preţurile vor exploda din nou. Datele biroului central de statistică arată că mâncarea s-a scumpit cu 35,2%, pâinea cu 76,2%, carnea de porc cu 22,4% şi produsele lactate cu 66,3%, scrie Daily News Hungary.
În ceea ce priveşte energia pentru gospodării, preţurile s-au dus în sus cu peste 62% din cauza unor noi restricţii de consum la utilităţile subvenţionate impuse de la 1 august. Gazele naturale, pe care Ungaria spune că le importă ieftin de la Rusia, s-au scumpit cu 121%, iar electricitatea cu 29%. Banca centrală prognozează că inflaţia va accelera în următoarele luni, dar mai lent.
Între timp, platforma de ştiri economice Penzcentrum s-a dus să vadă cum sunt preţurile la alţii şi a găsit „diferenţe şocante“ între Ungaria şi Germania. Ancheta se concentrează pe produsele alimentare şi nu întâmplător, ci pentru că mâncarea are cea mai mare pondere în coşul de consum al cetăţeanului de rând. Acest lucru este valabil pentru întreaga Europă de Est.
Una dintre descoperiri este că bananele costau în Lidl Germania echivalentul a 463 forinţi (1.09 euro), cu 186 de forinţi mai puţin decât în Ungaria. Un salam popular în Ungaria, pentru că este produs acolo, era în Germania cu 2.951 de forinţi mai ieftin. Lidl este un lanţ de magazine de discount, iar Ungaria este considerată mai săracă decât Germania.
Una dintre cauzele inflaţiei mari din economia ungară este deprecierea de durată şi acum accelerată a forintului. O monedă care se depreciază face importurile mai scumpe. Forintul a început săptămâna pornind de la un nou minim record faţă de euro şi dolar.
În faţa scumpirilor şi a topirii monedei naţionale, în Ungaria se rostogoleşte tot mai mult întrebarea dacă nu cumva forintul ar trebui înlocuit cu euro, măcar la plata salariilor sau a anumitor salarii.
În Polonia, inflaţia persistentă i-a făcut chiar şi pe unii oficiali ai băncii centrale să vorbească de creşterea dobânzii cu mai multe puncte procentuale, adică de o luptă energică cu preţurile, chiar dacă pericolul de recesiune creşte.
Scumpirile par să fi scăpat de sub control în întreaga regiune. În Cehia, rata de inflaţie a urcat de la 17,2% în august la 18% în septembrie. Banca centrală se vedea deja victorioasă în războiul cu preţurile. Saltul inflaţiei în Ungaria a fost de la 15,6% în august la 20,1% în septembrie. În Polonia, inflaţia s-a stabilit la 17,2%, un nivel peste aşteptări. Ce frapează nu este faptul că inflaţia continuă să urce, ci salturile mari pe care le face. În cele din urmă creşterile de preţuri vor încetini, dar acum este limpede că vârful valului de inflaţie, deşi s-ar putea să fie aproape în timp, este sus de tot. În traducere, preţurile deja uriaşe vor fi mari mult timp.
