Joe Younger, un inginer de 30 de ani din Londra, a fost uimit să vadă cum preţurile hoteliere pentru vacanţa sa de zece zile în Muntenegru din august au crescut cu 80% de când acesta a început să caute o destinaţie anul trecut, însă acesta este decis să nu renunţe.
„A trebuit să-mi anulez călătoriile în New York, Amsterdam şi alte oraşe din cauza pandemiei, aşa că acum de-abia aştept să călătoresc în întreaga lume“, spune acesta.
Younger face parte din armata de călători care s-au aruncat să-şi rezerve călătorii în cei doi ani de la relaxarea restricţiilor COVID. Însă întrebarea pe care executivii şi analiştii o pun în condiţiile în care încetinirea economică şi scumpirea creditului pun presiune crescândă asupra bugetelor gospodăriilor este dacă acest boom este doar un episod trecător sau o tendinţă de durată, scrie Financial Times. Preţurile hotelurilor pe perioada verii au crescut cu peste 50% în trei sferturi din 35 de oraşe europene populare în acest an. Madridul a consemnat cea mai dramatică scumpire.
„Mulţi hotelieri şi-au putut compensa presiunile în creştere legate de costuri prin scumpirea camerelor. Însă cât va mai fi posibil acest lucru? Toată lumea îşi pune această întrebare“, spune Andreas Scriven, de la Deloitte.
Mulţi din industria de travel şi turism, care a reprezentat 9,6% din PIB în UE în 2019, cred că boomul postpandemie ar putea persista foarte bine.
Trei sferturi din europenii chestionaţi de Ipsos şi asigurătorul Europ Assistance au declarat că intenţionează să călătorească în această vară, în creştere cu 4% faţă de 2022 şi cel mai ridicat nivel din 2011.
„Este o perioadă de aur, rezervările pe vară pentru multe hoteluri au depăşit deja cifrele din 2019. Aşa că ne aşteptăm la un an 2023 foarte robust“, afirmă Hina Shoeb, director la S&P Global Ratings.
Alţii, însă, sunt mai sceptici că boomul poate fi susţinut în condiţiile în care bugetele oamenilor intră sub presiune pe fondul deteriorării condiţiilor economice.
Între timp, lanţurile hoteliere fac profituri mari chiar dacă penuriile de forţă de muncă le-a afectat gradul de ocupare unora dintre acestea.
Lipsa de noi dezvoltări, venită pe fondul costurilor ridicate de construcţie şi dobânzilor mari, împinge de asemenea preţurile în sus.
Şi companiile aeriene înregistrează un boom al profiturilor.
Industria ca întreg pune creşterea preţurilor pe seama presiunii pe care inflaţia o pune pe tot, de la costurile cu personalul la cele cu mâncarea.
Iar deocamdată turiştii sunt dispuşi să înghită scumpirile.
