Pe internet circulă tot felul de zvonuri iar amatorii acestora nu sunt deloc puţini. Domeniul economic nu este scutit nici el de "teoriile conspiraţioniste".
Business Insider prezintă 5 teorii economice conspiraţioniste care sunt "demontate" rând pe rând, fiind pur zvonuri.
1) Există o conspiraţie pentru a controla preţurile metalelor valoroase
Teoria:
Ted Butler, analist independent în domeniul metalelor preţioase, a spus că piaţa argintului este manipulată de către un grup restrâns de traderi iar o organizaţie numită "Gold Anti-Trust Action Committee" susţine că băncile centrale şi private doresc să ţină preţurile la aur scăzute.
Realitatea:
Commodity Futures Trading Commission, agenţie independentă din cadrul guvernului SUA ce reglementează pieţele futures şi de opţiuni, a realizat anchete în anii 2004, 2008 şi 2012 dar nu au descoperit dovezi că piaţa argintului ar fi manipulată. Faptul că un grup mai mic de investitori deţin poziţii short pe un anume activ (poziţii de vânzare în care se aşteaptă scăderea valorii activului împrumutat), sau că preţul nu evoluează într-un anumit mod nu reprezintă dovezi ale existenţei unei conspiraţii pe piaţa metalelor preţioase.
Cea mai ciudată parte a argumentaţiei este că guvernul ar avea interes în a scădea preţul aurului. Această teorie se bazează pe dorinţa de a reveni la standardul aurului ca şi garant al unei monezi.
2) George Soros a provocat criza financiară din Malaezia
Teoria:
Fostul prim ministru al Malaeziei, Mahathir Muhammad, a acuzat fondul de investiţii deţinut de Soros (Quantum) că a lansat atacuri speculative asupra monedei naţionale a statului malaezian pentru suportul oferit guvernării opresive din Myanmar.
Realitatea:
Acuzaţiile au venit pe fondul legăturii nedovedite dintre fondul administrat de Soros şi iniţiativa Open Society. Deşi Quantum a pariat împotriva unor monede precum bahtul Thailandez, nu a speculat împotriva ringit-ului (moneda malaeziană). Teoria a fost folosită de către primul ministru în campania electorală pentru a-şi motiva guvernarea defectuoasă de care a fost acuzat, dând vina pe speculatori şi pe fondul administrat de Soros pentru problemele ţării sale.
3)Criza financiară a fost provocată pentru ca Obama să câştige alegerile prezidenţiale
Teoria:
Zvonul a pornit de la Rush Limbaugh, moderator american a unui talk show de la radio şi comentator politic. El a susţinut în toamna anului 2008 că senatorul Chuck Schumer a cauzat falimentul băncii IndyMac, una dintre cele mai importante bănci americane, pentru a crea criza financiară care l-ar fi avantajat pe Barack Obama şi să pună în aplicare planul de naţionalizare a industriei americane.
Realitatea:
Chuck Schumer şi-a exprimat într-o scrisoare îngrijorările în privinţa situaţiei Indy Mac, ceea ce a dus la precipitarea crizei financiare. Totuşi, afirmaţiile care susţin că această scrisoare ar fi cauzat criza şi că ar face parte dintr-o conspiraţie internaţională, sunt absurde.
4) Familia bancherilor Rothschild controlează guvernele şi sistemul bancar
Teoria:
Rothschild este o familie de bancheri influenţi, mai ales în secolul XIX, când filiala engleză a reuşit să finanţeze aproape în totalitate războiul Marii Britanii împotriva lui Napoleon. Unii sunt de părere că familia Rothschild exercită în continuare o mare influenţă pe scena afacerilor globale şi a sistemul bancar.
Realitatea:
În prezent, preocuparea principală a familiei Rothschild este filantropia. Averea lor nu se compară cu ceea ce a fost în urmă cu câteva secole şi nu există nici o dovadă că ei controlează în secret guvernele lumii. Nici un membru al familiei controlează vreun fond important de investiţii.
5) Războiul din Irak a avut ca scop asigurarea rezervelor de petrol pentru SUA
Originea teoriei:
Aceasta este o teorie larg răspândită în legătură cu motivul războiului din Irak şi susţine că americanii nu au pornit acest război pentru a neutraliza armele de distrugere în masă, ci pentru a pune mâna pe rezervele de petrol ale ţării.
Realitatea:
Deşi scopul acestui război nu a fost clar exprimat, sau motivat, cert este că SUA nu importul de petrol din Irak este destul de mic. Cei mai mari parteneri ai americanilor de afaceri cu petrol sunt Canada, Arabia Saudită şi Mexic. Mai mult, producţia de petrol a Irakului a început să crească pe măsură ce armata SUA părăsea ţara, iar importurile din Irak nu au crescut semnificativ după război.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
