Business Internaţional

Cum arată economia Iranului, ţara spre care se uită toată lumea, după informaţiile apărute despre prăbuşire misterioasă a elicopterului în care s-ar fi aflat preşedintele ţării. Iranul este pe al doilea loc la nivel mondial la resursele de gaze naturale şi pe al patrulea la rezerve de petrol

Cum arată economia Iranului, ţara spre care se uită...

Autor: Răzvan Botea

19.05.2024, 18:29 40555

Produsul Intern Brut al Iranului este de aproape 415 mld. dolari, conform datelor de la Banca Mondială. Spre comparaţie, economia României a fost în 2023 de 350 mld. dolari, dar Iranul este abia a 18-a economiei a Asiei, cu o pondere de 1% din economia continentului.

Un elicopter care îl transporta pe preşedintele iranian Ebrahim Raisi s-ar fi prăbuşit, a anunţat duminică televiziunea de stat iraniană, adăugând că echipele de salvare se îndreaptă spre locul respectiv. Presa iraniană a furnizat rapoarte contradictorii cu privire la incident.

Cum arată economia Iranului

La capitolul PIB per capita, însă, Iranul ajunge la numai 4.700 de dolari, pentru că economia se împarte la 89 de milioane de locuitori. Spre exemplu, Germania, la o populaţie similară, adică 84 mil. locuitori, are un PIB de peste 4.000 mld. dolari, aproape de 10 ori mai mare.

Cei mai mari parteneri comerciali ai Iranului sunt China, Emiratele Arabe Unite, Turcia şi India. Cele mai mari companii iraniene sunt Melli Bank Holding, Khalije Fars Petrochemical şi Mellat Bank.

Salariul mediu în Iran este de circa 25 de milioane de riali iranieni, adică circa 600 dolari pe lună. Salariul mediu net în România, prin comparaţie, este de aproape 1.100 de dolari net pe lună.

La finalul anului trecut, datoria publică a guvernului iranian era de circa 31% din PIB, potrivit siteului Trading Economics, în scădere semnificativă faţă de finalul lui 2021, când Iranul avea o datorie publică de 40% din PIB-ul de 415 mld. dolari.

Economia Iranului este caracterizată de sectoarele hidrocarburilor, agriculturii şi serviciilor, precum şi de o prezenţă notabilă a statului în sectoarele manufacturier şi al serviciilor financiare, conform datelor Băncii Mondiale.

Iranul ocupă locul al doilea în lume la rezervele de gaze naturale şi locul al patrulea la rezervele dovedite de petrol brut. Deşi relativ diversificată pentru o ţară exportatoare de petrol, activitatea economică şi veniturile guvernamentale se bazează încă pe veniturile din petrol şi, prin urmare, au fost volatile, mai notează sursa citată.

Şocurile externe, inclusiv sancţiunile şi volatilitatea preţurilor la mărfuri, au provocat o stagnare economică de un deceniu care s-a încheiat în 2019/20. Contracţia mare a exporturilor de petrol a pus o presiune semnificativă pe finanţele guvernamentale şi a dus la o inflaţie de peste 40% timp de patru ani consecutivi. Inflaţia susţinută a redus substanţial puterea de cumpărare a gospodăriilor. În acelaşi timp, crearea de locuri de muncă a fost insuficientă pentru a absorbi marele număr de tineri şi educaţi care intră pe piaţa muncii.

„În ultimii doi ani, economia Iranului a început să-şi revină, susţinută de o redresare în sectorul serviciilor post-pandemie şi de creşterea activităţii din sectorul petrolier şi acţiuni Activitatea economică s-a adaptat, de asemenea, la sancţiuni, inclusiv prin deprecierea ratei de schimb care a ajutat bunurile tranzacţionabile produse pe plan intern să devină competitive ca preţ la nivel internaţional. Scăderea exporturilor de petrol a determinat procesarea suplimentară a petrolului brut şi a hidrocarburilor, care au fost apoi exportate sub formă de produse petrochimice”, notează analiştii de la Banca Mondială.

În condiţiile sancţiunilor, comerţul s-a orientat şi mai mult către ţările vecine şi China, iar schimburile bilaterale de valute, barterul şi alte canale de plată indirecte sunt tot mai utilizate pentru a încheia tranzacţii internaţionale, deoarece majoritatea activelor din străinătate au devenit inaccesibile din cauza sancţiunilor. Guvernul a extins transferurile de numerar şi subvenţiile pentru a atenua impactul inflaţiei ridicate asupra bunăstării, dar acest lucru a adăugat şi presiuni fiscale, deoarece majoritatea intervenţiilor nu au fost suficient de bine direcţionate.

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels

Urmează ZF Bankers Summit'24