In conditiile cresterii preturilor materiilor prime, ar fi de asteptat ca tarile care importa alimente si energie sa aiba de suferit. Cresterea preturilor ii pune insa si pe exportatori in fata unor probleme complexe, scrie The Wall Street Journal.
De la Emiratele Arabe Unite la Africa de Sud, tarile exportatoare se confrunta cu tensiuni sociale in crestere si dileme spinoase legate de strategie. America Latina este un exemplu bun. In Bolivia si Argentina, au izbucnit conflicte dure intre politicieni si producatorii de marfuri.
Iar inflatia este in crestere in Venezuela. Moneda locala in crestere ii afecteaza pe producatorii din Brazilia, tara care se confrunta si cu o despadurire accelerata in conditiile in care fermierii incearca sa obtina mai mult teren arabil pe fondul cererii globale puternice de soia si vite.
Situatia scoate in evidenta un fenomen economic curios: cresterea puternica a exporturilor are efecte secundare complicate. Economistii folosesc termenul de "blestemul resurselor" pentru a identifica problemele cu care se confrunta adesea exportatorii de marfuri, incluzand monede supraevaluate, guvernare neadecvata si conflicte privitoare la profituri. Cresterea preturilor agraveaza aceste probleme si genereaza altele noi, cu efecte imprevizibile asupra societatilor.
"O crestere puternica a expoturilor este de fapt foarte greu de administrat de catre un guvern", spune Terry Lynn Karl, din cadrul Stanford University.
Perioadele de crestere puternica sunt de exemplu propice aparitiei tensiunilor sociale. Inegalitatea sporeste pentru ca noile venituri sunt rar distribuite in mod egal. Intre timp, cei saraci sunt serios afectati de cresterea costurilor pentru alimente si energie. Nemultumirea creste in conditiile in care sentimentul de a nu lua parte la boom ia amploare.
In cel mai rau caz, scenariul poate duce la violenta. Inegalitatea economica se numara printre principalele motive de nemultumire care genereaza violenta.
Unele guverne sunt tentate sa distribuie veniturile majorand cheltuielile. Insa si o astfel de cale poate avea efecte negative. Venezuela si-a majorat cheltuielile sociale intr-un ritm alert, insa rezultatele au fost in mare parte anulate de inflatia de 31,4%. Intre timp, bugetele umflate au dus la ineficienta si coruptie.
Desi fenomenul a fost asociat mult timp numai cu petrolul din Orientul Mijlociu si mineralele din Africa, de aceasta data efectele sunt resimtite la scara mai larga. Exportatorii latino-americani de produse ca soia ar putea fi acum afectati.
In Argentina, al treilea mare exportator de soia al lumii, presedintele Cristina Kirchner a majorat taxele la exporturile de soia pentru a finanta cresterea cheltuielilor. Fermierii au reactionat declansand greve pentru a protesta impotriva majorarii taxelor la exporturi.
Grevele, care au provocat crize de alimente la inceputul acestui an, au erodat increderea in guvernul Kirchner. In mai, argentinienii din clasa de mijloc au retras aproape 2 miliarde de dolari din conturile de economii pentru a cumpara dolari, un semn clasic ca acestia se tem de ce poate fi mai rau.
O situatie similara se inregistreaza in Bolivia. Majorarea preturilor a sporit mizele unei rivalitati culturale intre capitala La Paz si regiunile de campie. Presedintele Evo Morales vrea o noua constitutie care sa centralizeze drepturile asupra rezervelor de gaze in La Paz si care sa-i dea puterea de a redistribui terenurile arabile sustinatorilor sai in principal saraci. Una dupa alta, provinciile se declara autonome, o tendinta care, se tem unii, ar putea genera un conflict civil extrem de violent. Tendinta are implicatii importante in ceea ce priveste oferta globala. Grevele din Argentina au ridicat pretul la soia, iar instabilitatea din Bolivia afecteaza livrarile de gaze in regiune.
Cu siguranta, cresterea preturilor la marfuri a alimentat cresterea economica si a permis unor tari ca Brazilia si Rusia sa-si plateasca datoriile si sa constituie rezerve uriase. Totusi, chiar si cele mai stabile tari se afla in fata unor probleme complicate de strategie generate de boom.
In cazul Braziliei, al doilea mare exportator de soia din lume si cel mai mare exportator de minereu de fier, zahar, cafea, carne de vita si de pui, presedintele Luiz Inacio Lula da Silva incearca sa limiteze efectele inflationiste ale accelerarii cresterii economice prin majorarea ratelor dobanzii.
Prin aceasta masura, guvernul impulsioneaza insa aprecierea monedei locale care a urcat deja cu 45% in raport cu dolarul din 2004 incoace, pe fondul avansului exporturilor. Moneda puternica incepe sa afecteze alte parti vitale ale economiei, cum ar fi productia.
Lectia pe care o invata da Silva si altii este una dura: adaptarea la o era de costuri ridicate la marfuri este dificila, nu numai pentru cei care au de pierdut, ci si pentru cei care au de castigat.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
