Dar spre deosebire de alţi retaileri, când îşi vinde produsele ea nu încasează bani. Afacerea este parte a unei economii de barter cu bunuri şi servicii care se dezvoltă tot mai mult pe măsură ce ţara se scufundă în recesiune, iar rata şomajului, deja cea mai mare din UE, continuă să crească, scrie Thomson Reuters.
"Când am deschis afacerea, în decembrie 2010, Spania era deja în criză. La început, oamenii nu acceptau foarte uşor că tot ceea ce schimbam era second-hand, dar acum înţeleg situaţia", spune Scena.
"Sesam, deschide-te! - ne-a plăcut ideea unui nume care sugerează peştera cu comori a lui Ali Baba", are 20 de clienţi pe zi care schimbă bunuri pe punctele pe care le-au obţinut pentru că au adus obiecte personale şi au plătit o mică taxă de abonare. De asemenea, oamenii pot cumpăra puncte folosind şi moneda euro, "dar punctele costă mai mult în acest mod pentru că vrem să încurajăm barterul."
Ca proprietar de magazin, Scena este o excepţie într-o economie alternativă mică, dar care capătă proporţii tot mai mari, susţinută în principal de foarte multe website-uri, care oferă platforme pentru schimbul de bunuri şi produse variate, de la cursuri de limbi străine şi plimbarea câinilor până la mobilă şi autoturisme. A fost încurajat şi discount-ul pe piaţa de proprietăţi rezidenţiale, care s-a prăbuşit în 2007 când bula imobiliară s-a spart, împovărând băncile cu foarte multe credite toxice, ceea ce a făcut instituţiile de credit mai reticente în a acorda credite ipotecare noilor clienţi.
Sabino Liebana, a cărui companie vinde online imprimante şi accesorii specifice, face parte din comunitatea barterului business-to-business care se dezvoltă tot mai mult. În 2010, el a plătit chiria de 600 de euro pe lună pentru magazinul său din Madrid cu produse, nu cu bani.
"În principal au fost imprimante şi câteva computere. Proprietarul mi-a închiriat la acelaşi preţ pe care îl solicita şi celorlalţi chiriaşi. I-am dat produsele cu un anumit discount, dar niciodată sub preţul de cumpărare", spune Liebana.
"Din cauza problemelor de lichiditate, cred că barterul va fi folosit de tot mai multe firme, în special de cele din industria serviciilor", spune acesta, adăugând că mai bine nu precizează cât profit a realizat anul trecut la o cifră se afaceri de 500.000 de euro.
Fondat în Spania în anul 2001, site-ul acambiode.com acoperă aproape toate ţările vorbitoare de limba spaniolă, dar şi Italia şi Portugalia. La nivel mondial are 310.000 clienţi, în principal firme mici sau profesionişti din acest domeniu de activitate, spune directorul Jaime Martinez. Site-ul s-a dezvoltat rapid când criza financiară a lovit economia în 2008, şi acum creşte din nou, Mertinez estimând că tot mai multe firme vor încerca să-şi gestioneze cheltuielile sub formă de numerar pentru a se menţine în activitate.
"În Spania, această activitate este mult mai intensă decât în anii anteriori. Barterul este o altă modalitate de a-ţi finanţa achiziţiile dacă ai probleme de lichiditate, ceea ce înseamnă că îţi poţi folosi numerarul pentru chestiuni mai urgente", spune el.
Barterul pune probleme fiscului
O problemă pentru guvern este cum să urmărească toate tranzacţiile efectuate sub formă de barter. Fiscul spaniol nu a putut stabili cu claritate modul în care sunt calculate impozitele pentru tranzacţiile efectuate sub formă de barter, dar a confirmat că toate aceste tranzacţii sunt impozabile. Martinez de la acambiode.com spune că toate tranzacţiile interne şi internaţionale au fost supuse impozitării, aşa cum s-ar fi întâmplat dacă s-ar fi derulat sub formă de numerar. Dar vicepreşedintele sindicatului inspectorilor fiscali Gestha, Jose Maria Mollinedo a admis că economia sub formă de barter "este o piaţă total opacă, imposibil de monitorizat".
În Spania, este greu să nu vezi semnele dificultăţilor de finanţare. De la jumătatea lunii ianuarie, şase - şapte companii listate la bursă au anunţat că încearcă să-şi refinanţeze datoriile sau să stabilească noi termene de rambursare. Dintre acestea fac parte şi dezvoltatorul de proprietăţi comerciale Inmobiliaria Colonial şi dezvoltatorul imobiliar Quabit, ambele firme fiind supravieţuitoarele prăbuşirii preţurilor proprietăţilor, ale căror preţuri au scăzut cu 29% în ultimii patru ani, potrivit datelor din industrie.
Peseta, readusă la viaţă
Salvaterra de Mino, un oraş în nord-vestul Spaniei, a atras clienţii de la 100 km când a iniţiat "operaţiunea peseta" în luna octombrie. Aproape 50 de firme locale s-au înscris în această iniţiativă, iar oraşul a colectat echivalentul a 12.000 de euro din vechea monedă pe care i-a schimbat la bancă.
În Spania, echivalentul a 1,7 mld. euro în vechea monedă a rămas în circulaţie, potrivit băncii centrale, care a anunţat că nu intenţionează să limiteze validitatea pesetei.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
