Actiunile de salvare rapida a institutiilor financiare ar putea sfarsi prin a afecta "brandul" Statelor Unite, in conditiile in care acestea scot la iveala puncte slabe in cadrul economiei americane, slabind pozitia acesteia in fata cumparatorilor straini de dolari si titluri de trezorerie, scrie Bloomberg.
Actiunile guvernului ar putea spori cu sute de miliarde de dolari deficitul bugetar deja asteptat sa atinga un nivel record anul viitor. Operatiunile de salvare, care includ preluarea American International Group, ridica in acelasi timp semne de intrebare cu privire la angajamentul Statelor Unite fata de o economie de piata care, pana recent, era invidiata de intreaga lume.
"Profilul de credit al Americii este acum mai slab pentru ca riscurile posibile au devenit riscuri reale pentru guvernul american", a declarat John Chambers, managing director in cadrul Standard & Poor's.
Rezultatul: investitorii ar putea cere compensatii mai mari pentru a furniza bani fondurilor de care guvernul si economia Statelor Unite depind. Acest lucru s-ar putea traduce mai departe intr-un nivel mai scazut de trai pentru americani in conditiile in care costurile de finantare sunt impinse in sus, iar dolarul este tras in jos.
Nu exista multe dovezi ca acest lucru s-ar intampla deja. Randamentul titlurilor de trezorerie pe 10 ani a scazut pana la 3,4%, de la 3,9% cu doua luni in urma, investitorii cautand refugiu in fata recentelor turbulente de pe pietele financiare.
Pana acum, Statele Unite s-au bucurat de un statut special in randul investitorilor datorita dimensiunii economiei lor, puterii armatei si profunzimii pietelor sale financiare. Dolarul a preluat statutul de moneda de constituire a rezervelor pe plan mondial de la lira sterlina dupa cel de-al doilea razboi mondial, permitand Americii sa imprumute liber de pe alte piete si sa inregistreze ample deficite comerciale. Toate acestea au alimentat sentimentul tarii ca Statele Unite sunt exceptionale, destinate a fi liderul politic si economic mondial.
America nu-si mai poate lua pozitia privilegiata ca atare. Imaginea acesteia a fost deja afectata din perspectiva diplomatica din cauza politicii straine urmate de presedintele George W. Bush si invadarii Irakului.
Introducerea cu succes a monedei euro cu un deceniu in urma a creat o concurenta a dolarului pentru statutul de principala moneda pentru schimburile comerciale si investitii. Cresterea rapida a pietelor emergente, in special a Chinei, a redus in acelasi timp atractivitatea Americii in fata finantistilor.
De aceea sunt actualele turbulente financiare atat de periculoase. Acestea au generat "o criza de incredere in guvernul american", a declarat Jim Leach, un fost congresman republican din Iowa, in prezent profesor in cadrul Princeton University din New Jersey.
Estimarile privitoare la pretul pe care guvernul american va fi nevoit sa-l plateasca intr-un final pentru a pune capat crizei de pe pietele de credit difera foarte mult, indicand chiar 2.000 de miliarde de dolari. Multe indica o valoare mai scazuta, de aproximativ 500 de miliarde de dolari, echivalentul a 4% din PIB.
Desi un astfel de pret ar fi dublul sumei platite de Statele Unite pentru a rezolva criza de la inceputul anilor '90, speciaistii sustin ca acesta poate fi finantat. Problema este insa ca guvernul federal va avea deja de suportat costuri de zeci de mii de miliarde de dolari in conditiile in care reprezentantii generatiei baby-boom ating varsta pensionarii.
Presedintele Fed Ben S. Bernanke si colegii sai au angajat 29 miliarde de dolari pentru a sustine preluarea Bear Stearns de catre JPMorgan in luna martie.
In aceasta luna, secretarul Trezoreriei, Henry Paulson, a pus la bataie cate 100 miliarde de dolari pentru Fannie Mae si Freddie Mac pentru a se asigura ca cele doua companii ipotecare continua sa sprijine piata rezidentiala aflata in impas. Mai apoi, Fed a venit cu inca 85 miliarde de dolari pentru AIG.
Harvey Pitt, CEO al Kalorama Partners din Washington si fost presedinte al SEC, sustine ca aceste actiuni de salvare vor ajuta la asigurarea investitorilor straini ca Statele Unite nu sunt pregatite sa accepe o cadere libera a pietelor financiare. Din nefericire, aceste actiuni au si un alt efect: scot in evidenta fragilitatea sistemului financiar american.
Fondurile suverane au investit 900 milioane de dolari in institutiile financiare americane si europene in acest trimestru, in scadere fata de cele 6,43 miliarde de dolari investiti in trimestrul doi, 19,7 miliarde in primul trimestru si 28,5 miliarde de dolari in ultimul trimestru al anului trecut, conform datelor Bloomberg.
Disponibilitatea strainilor de a investi in America ar putea scadea si in urma impactului crizei asupra economiei. Allen Sinai, economist-sef in cadrul Decision Economics din New York, spune ca Statele Unite vor trece printr-o perioada prelungita de recesiune pe masura ce industria serviciilor financiare inregistreaza un proces de consolidare.
"Guvernul federal crede ca poate imprumuta cat vrea de la creditorii straini la rate scazute ale dobanzii pe o perioada nedeterminata", spune David Walker, fost controlor in cadrul US Government Accountability Office, actual director al Peter G. Peterson Foundation din New York. "Este o asumptie imprudenta".
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
