Business Internaţional

Cum isi fac zile negre unii altora directorii si actionarii corporatiilor americane

30.06.2003, 00:00 15



Vineri, pe 1 septembrie 2000, la ora 15.30, Bernie Ebbers, fostul director executiv al gigantului WorldCom a initiat, plin de exuberanta, o teleconferinta cu ceilaltI membri ai consiliului de administratie al companiei, punand in legatura biroul sau din Mississippi cu cele din New York sI Washington.



Conferinta a durat 35 de minute. La momentul cand a luat sfarsit, consiliul de administratie al WorldCom - care fusese anuntat cu numai doua ore inainte sI nu primise nici un material scris - aprobase in unanimitate o oferta din partea firmei Intermedia Communications, o companie de web-hosting, pentru 6 miliarde de dolari, relateaza Financial Times.



Potrivit unui raport publicat recent de anchetatori, chiar sI directorii considera acum ca acesta a fost un exemplu mai putin relevant de conducere abuziva a acestei companii, care anul trecut a intrat in faliment - cel mai mare din istoria SUA.



Intrebat daca board-ul a primit suficiente informatii pentru a autoriza afacerea cu Intermedia, un director le-a spus anchetatorilor: "Nici Dumnezeu insusI nu ar fi putut lua decizia intr-o singura zi".





Traumele directorilor



Cazurile de conducere corporativa abuziva, in stitul anilor '90, sunt cauzele cosmarurilor negre ale directorilor de companii americane.



WorldCom - sI Enron, al carui consiliu de administratie a permis directorului financiar sa gestioneze excusiv parteneriatele extrabilantiere - sunt cele mai graitoare exemple.



"Colapsul Enron ne-a determinat pe fiecare dintre noi sa trecem printr-o perioada de autoanaliza sI analiza a functiilor consiliului de administratie sI sa ne asiguram ca asa ceva nu se va mai repeta in cadrul companiilor pe care le conducem", spune Ralph Larsen, care la acel moment era director executiv la Johnson & Johnson sI director la AT&T Wireless sI Xerox.



Prin urmare, sedintele consiliului de administratie sI ale comitetelor dureaza mult mai mult acum, regulile de conducerea corporativa au fost inasprite, iar postul de director a devenit mai riscant.





Legi mai aspre



La numai un an dupa ce Congresul american a probat legea Sarbanes-Oxley, de reforma a modului in care sunt conduse companiile, iar bursele de actiuni au introdus sI ele propuneri de reforma, intrebarea este: sI-au schimat intr-adevar directorii comportamentul? sI daca da, cum vor sti cei din afara companiilor ca s-a intamplat astfel?



Directorii executivi sI membrii consiliului de administratie ai companiilor precum sI analistii externi sunt de parere ca intarirea supravegherii, ameliorarea reglementarilor sI moda recenta a auto-examinarii au transformat relatiile tensionate dintre management sI consiliul de administratie.



Richard Braddock, presedinte la Priceline.com sI presedinte director la Eastman Kodak, spune ca managementul "trateaza consiliul de administratie...cu mai multa seriozitate decat o facea in trecut".





Care pe care



Acum este clar ca directorii din consiliul de administratie sunt sefii managementului", adauga Norman Veasey, presedinte al Curtii Supreme de Justitie din Delaware. Potrivit unui studiu realizat de organizatia The Coroprate Library, realizat in beneficiul actionarilor, 376 de directori au fost numitI la marile companii americane in 2002, aproape de cinci ori mai multI decat in anul anterior.



Acest influx de "sange nou" - combinat cu reguli noi, care impun ca membrii CA sa organizeze sedinte regulate separat de cele ale managementului - ar putea sa contribuie la ceea ce Braddock descrie ca fiind "o reltie mai rigida sI mai formala intre directori sI manageri.



Insa, daca schimbarile de legislatie au "crescut puterea membrilor CA", asa cum sugereaza Veasey, cum isI vor gestiona ei aceste noi atributii?



In tacere - pare a fi raspunsul. Directorii spun ca, potrivit traditiei, ei isI fac cea mai mare parte a muncii in spatele scenei, rezolvand problemele in sedinte care nu sunt accesibile celorlalti.



Jeffrey Barbakow, directorul executiv al lantului de spitale Tener Healthcare, aflat in dificultatI financiare, a acceptat sa demisioneze luna trecuta dupa ce o sedinta a consiliului de administratie a concluzionat ca acesata era cea mai buna solutie. Insa, Barbakow isI depusese deja demisia inainte; iar Edward Kangas, fost presedinte al grupului de consultanta contabila Deloitte Touche Tohmatsu sI unul dintre cei doi noi directori ai consiliului de administratie, au spus ca anuntul de pe 27 mai a fost de fapt un pas al unui plan pentru recastigarea increderii, care fusese deja aprobat anterior de consiliul de administratie sI de management.



De fapt, directorii executivi (care fac parte din management) s-au plans tot mai des ca au devenit victimele scandalurilor din CA sI nu invers.





Liberi sa se exprime



Una din primele masuri pe care le-au luat cei care au fost numitI anul trecut la conducerea Tyco, conglomeratul global, sI la WorldCom, care acum poarta numele de MCI, a fost de a presa directorii existentI sa demisioneze.



Directorii sustin ca in ultima perioada iau tot mei des initiativa consiliul de administratie:



- sedinte obligatorii ale membrilor CA, care nu sunt implicatI in activitatea de management, le permit acestora sa-sI exprime dubiile pe care inainte le-ar fi pastrat pentru ei daca managerii ar fi prezidat intalnirea.



- Comitelele de nominalizare incep sa angajeze firme de independente de analiza care sa caute noi candidatI pentru locurile vacante din consiliu sI nu ii mai lasa sa aleaga pe directorii executivi.



- Cu ajutorul presedintilor directori, care canalizeaza ideile directorilor non-executivi catre management, consiliile de administratie contribuie la stabilirea programului propriilor sedinte sI nu mai lasa directorii executivi sau presedintii sa ocupe timpul cu prezentari.



Scepticii se indoiesc ca asemenea reforme "usurele" sunt suficiente pentru a-I tine in frau pe titanii corporatiilor. Insa directorii experimentatI subliniaza ca rolul consiliului de administratie nu este de a penaliza in permanenta managementul.



In orice caz, directorii spun ca intotdeauna in cadrul consiliilor de administratie au fost mult mai multe frictiuni decat isI inchipuie oamenii.



Andrew Sigler, membru in consiliul de administratie al General Electric timp de aproape 20 de ani, subliniaza ca "publicul nu are idee de ce intampla de fapt in consiliiile de administratie; dar in mod cert acestea nu reprezinta un grup de persoane care nu fac altceva decat sa-I persecute pe manageri".





TotI vor controlul



Insa, actionarii nu se vor relaxa acum numai pentru ca directorii spun ca au devenit mai vigilenti. Investitorii fac presiuni la comisia de reglementare a burselor din Statele Unite (SEC) pentru a le permite sa propuna proprii directori la adunarile oficiale ale companiilor.



Mediul de afaceri a reactionat cu ingrijorare. Cary Klafter, vicepresedinte al departamentului de probleme juriduce la Intel, producatorul de cipuri, a avertizat luna aceasta ca reforma dura a regulilor corporative ar putea "furniza atributii nepotrivite unui mic grup de actionari care adesea urmaresc realizarea intereselor personale".



Problema actionarilor este ca in timp ce analizeaza daca board-ul functioneaza adecvat este in principal un exercitiu de retrospectiva. Pana cand actionarii sa initieze actiuni in justitie sau sa propuna liste alternative cu directori, cotatiile actiunilor companiei pot fi deja compromise din cauza inadvertentelor in activitatea consiliului de administratie sau a incompatentei lor. georgiana.stavarache@zf.ro

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels

Comandă anuarul ZF TOP 100 companii antreprenoriale
AFACERI DE LA ZERO